Inspectorul general Daniel Negrean: "Trebuie să învăţăm elevii să înveţe"

Aflat la şefia Inspectoratului Şcolar Judeţean de un an, inspectorul Daniel Negrean, profesor de matematică, face o radiografie a învăţământului bihorean: elevii iau mai în serios reţelele sociale decât studiul şi, chiar dacă adună un bagaj de informaţii în timpul şcolii, nu prea ştiu să-l folosească practic, dovadă că prea puţini promovează examenele la finalul studiilor. Pentru viitor, Negrean crede că trebuie lucrat la "rădăcină", adică elevii trebuie învăţaţi de mici să... înveţe.

Mai multe ore

- Se apropie examenele naţionale pentru elevii care termină clasa a VIII-a şi liceul. La ce vă aşteptaţi, dat fiind că la simulări promovabilitatea a fost de aproximativ 30%?

- La Evaluarea Naţională ne dorim o promovabilitate mai bună decât anul trecut, în special la matematică, unde 42% din elevi au luat note sub 5. La Bacalaureat anul trecut ne-am situat între primele şase judeţe şi cred că promovabilitatea de anul acesta va fi între 50 şi 55%, procent obiectiv dacă ţinem cont de ponderea elevilor din liceele tehnologice.

- Notele de la Bac din ultimii doi ani indică un nivel de pregătire nu prea lăudabil. Cum pot fi făcuţi elevii mai sârguincioşi?

- Problema e că numărul elevilor care învaţă constant pe parcursul anilor de liceu este tot mai mic. De asemenea, faptul că nu există suficiente locuri de muncă sau că nu sunt bine plătite cred că îi determină pe mulţi să ia în lejer învăţatul. Am avut un chestionar online pentru elevii de clasele a VIII-a şi a XII-a şi din răspunsuri am aflat că ei conştientizează importanţa cunoaşterii unor discipline precum matematica şi limba română şi că profesorii predau bine. În acelaşi timp, elevii recunosc însă că nu îşi fac temele şi că nu muncesc suplimentar acasă, deci rezultatele nu au cum fi spectaculoase. E adevărat şi că subiectele la examene au un grad de dificultate ridicat, iar nivelul de pregătire este pe măsură, dovadă fiind rezultatele bune de la olimpiadele internaţionale. Dar profesorii trebuie să dezvolte unele abilităţi practice ale elevului, care nu trebuie doar să reproducă anumite cunoştinţe.

- E şcoala prea grea? Se impune reducerea numărului de ore?

- Este foarte important să se menţină actuala pondere, ba chiar ar fi necesar să existe mai multe ore, pentru ca profesorul să poată trece dincolo de teorie. E foarte interesant cum elevii se mobilizează când au sarcini precise, precum un concurs. Şcoala nu e prea grea, trebuie doar să învăţăm elevii să înveţe şi să folosească ce învaţă.

- Ce-i de făcut cu elevii care pică an de an la Bac? Unii renunţă, nici nu mai vor să dea examenul.

- Din gimnaziu, elevii trebuie să fie foarte bine orientaţi şcolar şi profesional. Unii pot urma o şcoală profesională şi pot ajunge buni meseriaşi. Pentru asta trebuie să lucrăm şi la mentalul părinţilor şi al elevilor, să le spunem că a fi un muncitor bun e un lucru lăudabil şi că sunt multe meserii care financiar pot depăşi profesiile cu studii superioare. Când se va înţelege acest lucru nu vom mai avea şcoli cu promovabilitate zero.

Grădiniţe cu... creşă

- Cum a decurs înscrierea în clasa zero în acest an? S-au obişnuit părinţii cu gândul că trebuie să-şi dea copiii mai devreme la şcoală?

- A decurs mult mai bine decât anul trecut şi pentru că au existat mai multe acţiuni de informare. La nivelul judeţului doar 5 elevi nu au fost repartizaţi din prima etapă. Părinţii se tem pentru copii că nu vor face faţă la şcoală, dar legea e clară: toţi copiii de 6 ani trebuie să fie cuprinşi în învăţământul primar.

- Ce probleme există în grădiniţele orădene? Au un loc asigurat toţi copiii?

- Grădiniţele din Oradea şi din judeţ vor oferi un loc pentru fiecare preşcolar. De altfel, în unele grădiniţe ar putea rămâne locuri libere, pentru că unii preşcolari merg în clasa pregătitoare. Tocmai de aceea lucrăm la un plan care să permită înscrierea la grădiniţe şi pentru copiii de 2-3 ani. Creşele existente vor rămâne de sine stătătoare, însă şi grădiniţele vor asigura educaţia ante-preşcolară.

- Câte clase profesionale vor funcţiona în toamnă în judeţ?

- În urma unui parteneriat între Primăria Oradea, Eurobusiness Parc, agenţii economici din Parcul Industrial, colegiile tehnice Constantin Brâncuşi, Transilvania şi Traian Vuia, plus Inspectoratul Şcolar, am înfiinţat cinci clase de şcoală profesională în cele trei colegii. Le-am numit Şcoala Profesională Eurobusiness, ca să arătăm că locurile de muncă ale absolvenţilor vor fi acolo. Specializările au fost selectate împreună cu angajatorii şi fiecare elev va primi o bursă de la Ministerul Educaţiei şi una de la angajator. La restul şcolilor mai avem prognozate în jur de 30 de clase profesionale, dar fără o asociere cu vreun agent economic.

Şcoala, între sex şi scandal etnic

- În urmă cu două luni, ieşea la iveală comportamentul unor elevi de gimnaziu de la Gojdu care se uitau la filme porno în şcoală, ba chiar se masturbau în clasă. Cum s-a încheiat ancheta?

- După sancţionarea elevilor şi a profesorului, elevii şi-au conştientizat greşelile. Li s-a precizat că e foarte important să aibă o conduită corectă în şcoală, dar şi că trebuie să semnaleze profesorilor comportamentele deviante ale unor colegi. Profesorilor li s-a cerut să fie mai fermi.

- Ce e de făcut pentru a evita astfel de episoade?

- Modul de comunicare al elevilor este astăzi foarte rapid, datorită reţelelor de socializare, aşa că părinţii ar trebui să verifice cu cine vorbesc copiii lor şi ce fel de limbaj folosesc. Iar şcoala, chiar dacă nu e nici pe placul elevilor, nici al părinţilor, trebuie să impună măsuri mai dure de sancţionare a abaterilor.

- Aţi lansat o linie telefonică specială unde elevii pot sesiza probleme din şcoli. Vă sună cineva la numărul 0359-190.996?

- Au fost doar două apeluri: unul prin care se reclama comportamentul unei învăţătoare, dar fără date concrete, iar un altul sesiza că sunt gropi în curtea şcolii. Linia rămâne disponibilă, pentru că elevii trebuie să se simtă în siguranţă şi să aibă curajul să spună lucrurile care nu sunt în regulă.

- Periodic apar animozităţi între şcolile româneşti şi cele maghiare: Szacsvay Imre şi Colegiul Eminescu, şcolile din Salonta... Cine le provoacă?

- Orgoliile provoacă aceste situaţii conflictuale. Decizia din anumite comunităţi de separare a secţiei române de cea maghiară nu cred că a fost cea mai bună, pentru că dacă vorbim de multiculturalitate şi de o educaţie europeană problema nu trebuie pusă aşa.

- Se spune frecvent că din şcolile orădene cu o bună reputaţie a rămas doar renumele şi că şcoli mai puţin celebre, precum Colegiul Economic ori Liceul Lazăr, iau faţa colegiilor naţionale. Care sunt cele mai bune şcoli din oraş?

- Colegiile Gojdu şi Eminescu, alături de Colegiul Iosif Vulcan, sunt cele mai reprezentative şi au elevii cu cele mai bune performanţe la olimpiade. Însă şcoala nu trebuie să fie făcută doar pentru aceste activităţi, ci trebuie să asigure o educaţie generală pentru fiecare elev. Aici apreciez liceele Aurel Lazăr, Onisifor Ghibu ori Colegiul Mihai Viteazul. E remarcabilă şi activitatea din şcolile cu caracter religios, Liceul Baptist Emanuel, Liceul Penticostal Betel şi Colegiul Greco-Catolic Iuliu Maniu, care an de an obţin rezultate foarte bune.

Reformă prea modificată

- Cum va avea loc anul acesta examenul de titularizare pentru cadrele didactice şi câte posturi titularizabile vor fi scoase la concurs în judeţ?

- Avem patru centre de examen: la Liceul Onisifor Ghibu pentru disciplinele reale, la Colegiul Mihai Eminescu pentru disciplinele umane, la Şcoala Gimnazială Dacia pentru învăţământul preşcolar şi primar, iar la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul pentru disciplinele tehnice, economice şi învăţământul special. Anul acesta vor fi 103 posturi titularizabile pentru o perioadă de minimum 4 ani, 386 posturi pe perioadă determinată şi 904 posturi incomplete. La limba maghiară avem un deficit de cadre didactice, în rest toate disciplinele sunt asigurate. Ca o paranteză, pentru calitatea actului educativ am semnat un protocol de colaborare cu Universitatea din Oradea. De multe ori au existat acuze reciproce, că elevii nu sunt bine pregătiţi în liceu ori că nu sunt bine pregătite cadrele didactice în facultate. Dacă vom rezolva aceste probleme, vom avea oameni mai bine educaţi în Oradea şi în judeţ.

- Se mai reformează mult învăţământul românesc?

- Reforma în învăţământ va fi rezolvată când nu vor mai exista atât de multe modificări. Odată luată o decizie, trebuie lăsată o perioadă în vigoare, ca să vedem dacă lucrurile funcţionează. Implicarea autorităţilor locale în viaţa şcolilor e benefică, dar va trebui să se înţeleagă că, dacă o comunitate îşi doreşte să pună accentul pe educaţie, va fi nevoită să investească mai mult decât în alt domeniu. De asemenea, trebuie să găsim mijloacele necesare pentru ca interesul elevilor pentru educaţie să fie mai accentuat.

- Cât de performante sunt grădiniţele şi şcolile private din Bihor?

- Avem o reţea a unităţilor de învăţământ particulare foarte bine dezvoltată, în special la nivel preşcolar, şi am început să avem o relaţie mult mai apropiată cu aceste unităţi. Avem şcoli particulare fondate de asociaţii care asigură educaţia pentru populaţia de romi, cum sunt la Tileagd şi Tinca, care fac o treabă foarte bună. Inspectoratul, la propunerea consiliilor de administraţie din unităţile private, numeşte directorii şi participă la evaluarea lor. Este de remarcat efortul pe care anumite persoane sau fundaţii le-au făcut pentru dotarea materială a acestor unităţi.