Florian Bodog, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii: "Am demonstrat că pot fi util oraşului"

Conferenţiar universitar, decan, secretar de stat, specialist în chirurgie reparatorie şi estetică, politician PSD, mai nou candidat pentru Senat în colegiul 4 Oradea. La nici 41 de ani, Florian Bodog este plin de funcţii, activităţi şi, implicit, de probleme. Mai tot timpul pe drumuri, între Oradea şi Bucureşti, telefoanele îi sună non-stop, iar când este acasă, în anticamera biroului de la Facultatea de Medicină îl aşteaptă puhoi de lume.

Când şi când, mai ajunge şi erou în BIHOREANUL, care se încăpăţânează să-l întrebe de ce stă în atâtea funcţii. Iar doctorul o ţine pe-a lui: zice că le poate duce pe toate, căci se simte în putere. Ba chiar că nici n-am văzut tot ce poate...

Nu-i ruşine să munceşti

- Traseul dvs. profesional este fulminant, ceea ce v-a atras multe critici. Cum aţi "ars" aşa etapele?

- Recunosc că traseul meu e fulminant, pentru că abia am trecut de 40 de ani. Dar în această scurtă perioadă am trecut prin toate treptele, atât pe linie didactică, cât şi managerială. Sunt doar conferenţiar, grad la care am ajuns parcurgând etapele, de la preparator la asistent şi apoi şef de lucrări. Decan am devenit în urma unui concurs organizat de Universitate, însă înainte am fost şi secretar ştiinţific, şi prodecan.

- Folclorul spune că "la bază" aţi fost brancardier, iar ca specialist în chirurgie plastică v-aţi ocupat doar de liposucţii pentru femeile interesate să arate mai slabe şi de măriri de sâni. Care e adevărul?

- Am urmat Liceul Sanitar şi am lucrat ca asistent medical atât după absolvire, cât şi în facultate, chiar şi în anii mari, e drept că doar cu jumătate de normă. Trebuia să-mi ajut familia şi să mă întreţin. În ce priveşte legenda cu brancardierul, aceasta a pornit de la personalul spitalului. Dar, dacă ar fi fost necesar, aş fi făcut şi meseria asta, căci nu-i ruşine să munceşti. Ca şi chirurg, particip împreună cu alţi medici şi la manevrarea pacienţilor, deci fac şi muncă de brancardier. În ce priveşte activitatea în specialitate, cred că există o confuzie între chirurgia plastică şi cea estetică. Aş vrea să amintesc un episod relatat şi de presă, despre o fetiţă muşcată de un câine, căreia i-am făcut reconstrucţie de ureche, sau pot adăuga alte numeroase cazuri de microchirurgie reconstructivă. Liposucţiile şi chirurgia estetică le fac doar în clinica privată a profesorului Bratu de la Timişoara.

- De ce nu aţi emigrat, la fel ca alţi medici tineri, în Occident?

- Am avut ocazia să fac numeroase stagii de pregătire în străinătate. Cel mai îndelungat a fost de 6 luni în Franţa, unde mi s-a propus să rămân pe un post de şef de compartiment. Am refuzat pentru că aveam familia aici, pentru că sunt legat de Oradea şi pentru că aici vreau să trăiesc şi să îmbătrânesc.

- Ce rol a avut în cariera dvs. răposatul rector Teodor Maghiar şi fiii săi, care vă sunt naşi de cununie? Pe ce criterii i-aţi ales?

- Teodor Maghiar a avut acelaşi rol în cariera mea ca în cea a tuturor absolvenţilor. Prima oară l-am cunoscut ca pacient, pe vremea când eram asistent medical. Pe fiii domniei sale i-am cunoscut încă de când erau rezidenţi, iar eu conduceam serviciul de urgenţe chirurgie la spitalul vechi. Am lucrat împreună cu fraţii Maghiar şi aşa ne-am împrietenit. Adi Maghiar este naşul meu de cununie, iar amândoi sunt naşii fetelor mele, în virtutea prieteniei care ne leagă.

Lobby pentru Universitate

- Cum aţi devenit manager la Spitalul Judeţean şi ce a rămas de pe urma dvs? BIHOREANUL a mai scris, de pildă, citând un audit al Consiliului Judeţean, despre licitaţii cu dedicaţie şi firme de casă care gravitează în jurul spitalului...

- Am devenit manager ca urmare a susţinerii PSD Bihor, al cărui membru sunt din 1994. Spitalul era într-o situaţie grea, avea datorii de peste 140 miliarde de lei vechi şi am reuşit să reduc o mare parte din ele. Dar ca manager nu am venit din neant. Eram deja şeful secţiei urgenţe. Cu privire la licitaţiile cu dedicaţii s-au făcut multe speculaţii. Vreau să vă spun doar că în 2010 revista Capital a publicat un clasament al firmelor cele mai active pe licitaţiile electronice. Locul I a fost ocupat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar locul II de Spitalul Judeţean din Oradea, pentru că noi puneam toate licitaţiile pe SEAP. Ştiu şi eu despre auditul Consiliului Judeţean. Mi s-a reproşat un singur lucru, că la plecarea mea s-a găsit în stoc hârtie igienică şi materiale de curăţenie pe 6 luni. În afară de faptul că la nivelul cheltuielilor generale sumele erau infime, achiziţionarea acestor materiale a avut ca scop diminuarea cheltuielilor. Aceste produse le-am cumpărat de la o firmă protejată, adică din aceea care angajează persoane cu handicap, iar în acest caz taxele sunt mai mici.

- BIHOREANUL v-a mai criticat pe tema asta: de ce nu aţi renunţat la funcţia de decan după ce aţi fost numit întâi şef de cabinet al fostului ministru Ritli Ladislau, în guvernarea PDL, iar apoi, în guvernarea USL, secretar de stat în Minister?

- Când am fost şef de cabinet la domnul ministru Ritli eram doar prodecan. Din start vă spun că nicio funcţie deţinută la Bucureşti nu este în incompatibilitate cu cea de decan. M-am gândit că dacă lucrez în Capitală pot să ajut mai bine facultatea, am acces mai uşor la colegii din Ministerul Educaţiei. Aşa am reuşit să aduc pentru Facultatea de Medicină încă 80 de locuri în plus. Avantajul e că 80 de tineri pot învăţa acasă şi, în plus, aşa n-am fost nevoiţi să reducem posturile unor cadre didactice. Tot Universităţii am mai adus încă 50 de locuri bugetate de masterat...

70% din banii sănătăţii merg pe salarii

- Cu ce vă ocupaţi, concret, la Minister?

- Eu răspund de sănătatea publică, adică de toate aspectele ce ţin de autorizarea instituţiilor de sănătate şi de formarea profesională a cadrelor medicale. De asemenea, răspund de relaţiile internaţionale şi gestionez şi problema rromilor. Poate nu ştiaţi, dar la Ministerul Sănătăţii, la cel al Educaţiei şi la Ministerul Afacerilor Europene există astfel de direcţii, care au ca scop integrarea rromior în societate.

- Unde se scurg sumele uriaşe care intră în Sănătate?

- Eu zic că sumele nu sunt uriaşe, ba din contră, toată lumea ştie că sistemul e subfinanţat. Legat de sumele importante care se tot spune că dispar, cred că ar trebui ca organele abilitate să-şi facă datoria. E drept că în ultimii 10 ani s-au făcut alocaţii tot mai mari în sănătate, dar 70% din fonduri merg pe salarii. Între timp au crescut şi salariile, şi preţurile medicamentelor, şi cele ale utilităţilor, aşa că Sănătatea practic nu beneficiază de bani mai mulţi.

- Spuneţi-ne câteva măsuri care ar putea însănătoşi Sănătatea.

- Ar trebui să aplicăm noul pachet legislativ, care deocamdată este în dezbatere publică. Ştiţi bine că vechiul proiect, cel care a declanşat revolta cetăţenilor, prevedea ca până şi medicina de urgenţă să fie plătită de către pacienţi. În noua variantă, prioritate are partea socială a asistenţei medicale, conform politicii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Sunt conştient că nu se pot rezolva toate problemele printr-o lege, mai avem neapărat nevoie de manageri profesionişti, care să folosească judicios şi responsabil banul public. Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, cred că în 2-3 ani multe din probleme se pot rezolva.

- Ne pleacă medicii peste hotare. Cine ne vor trata peste câţiva ani? Vracii?

- Să ştiţi că nu doar România, ci toate ţările Comunităţii Europene se confruntă cu aceste probleme. Medicii din Germania pleacă în SUA, iar în locul lor merg medici de la noi. Iar noi, la rândul nostru, suntem alimentaţi cu medici din Republica Moldova sau din Bulgaria. De obicei pleacă medici tineri, căci cei cu experienţă nu sunt întotdeauna dispuşi s-o ia de la început. Guvernul USL, în strategia pe Sănătate, a adoptat câteva măsuri pentru stoparea exodului, prin politici salariale. În centrele universitare nu se simte atât de acut plecarea cadrelor, dar în anumite zone a început să devină o problemă. Cred că s-a făcut o mare greşeală când universitari bine pregătiţi au fost scoşi la pensie. Acum, deşi cererea de medici e foarte mare, nu putem creşte numărul de studenţi decât în condiţiile scăderii calităţii actului de învăţământ, lucru inacceptabil.

Bani pentru spitale

- Fostul minsistru Cseke Attila se laudă că a adus o grămadă de bani pentru spitalele din Oradea. Dvs. cu ce vă lăudaţi?

- Şi fostul ministru Cseke, şi domnul Ritli au adus bani mulţi în judeţ, ceea ce este un lucru foarte bun. De când sunt secretar de stat, adică de mai puţin de trei luni, am atras cam 2 milioane de euro, pentru Centrul Oncologic şi achiziţionarea unui RMN la Spitalul Judeţean. Aceste investiţii permit cetăţenilor accesul la servicii medicale performante, fără să fie nevoiţi să plece în alte oraşe. Erau absolut necesare şi, altminteri, ar fi fost făcute de Primărie din bugetul propriu. Aşa, însă, am reuşit să degrevăm municipalitatea de cheltuieli, ca să poată direcţiona banii spre alte proiecte. Oricum, sunt hotărât să contribui şi la finalizarea celorlalte proiecte începute, cum ar fi blocul operator de la Spitalul Judeţean, reparaţiile capitale de la Neuropsihiatrie, modernizarea Maternităţii, noua Staţie de Ambulanţă Bihor şi a Spitalului de Recuperare din Băile Felix.

- Care sunt nevoile stringente ale spitalelor din Bihor?

- Spitalele noastre se apropie simţitor de standardele celor de peste graniţă, cu care suntem în concurenţă directă. De anul viitor intră în vigoare Directiva Europeană de Asistenţă Medicală Transfrontalieră, care permite migrarea liberă a pacienţilor. Aceştia se vor putea trata în Ungaria sau Austria, de exemplu, iar bugetul nostru va suporta cheltuielile legate de spitalizare. Vor apărea cheltuieli suplimentare dacă noi nu vom reuşi să oferim servicii de calitate şi în care cetăţenii să aibă încredere. La ora actuală, cred că cel mai mult le lipseşte spitalelor din judeţ comunicarea cu pacientul, pentru a-i câştiga încrederea.

- Financiar, Universitatea nu stă pe roze şi mulţi spun că Medicina înghite cei mai mulţi bani. Poate fi redresată situaţia? Dar imaginea facultăţii, afectate de scandalul diplomelor pentru italienii care n-au trecut niciodată prin Oradea?

- Universitatea s-a echilibrat din punct de vedere financiar. E drept că Facultatea de Medicină necesită mulţi bani, însă cuantificarea trebuie să se facă în corelaţie cu procesul de învăţământ şi cu tipul de absolvenţi. Cum putem redresa situaţia financiară? Prin atragerea unui număr cât mai mare de studenţi. În ce priveşte imaginea, cred că s-a observat că din ce în ce mai multe personalităţi vizitează Universitatea. Să ştiţi că toate universităţile au avut probleme cu diplomele fără acoperire. Universitatea din Iaşi, cea din Bucureşti, ca să nu mai spun de cele particulare. Noi am rezolvat problema, fiind evidenţiaiţi de autorităţile italiene pentru modul în care am lămurit cazurile incriminate.

Fără politizare

- De ce vă doriţi să fiţi senator? V-aţi gândit deja la câteva iniţiative parlamentare?

- Pentru că am demonstrat că pot fi util dezvoltării şi îmbunătăţirii sistemului medical, iar ca senator, împreună cu echipa USL şi cu administraţia locală, voi putea continua să susţin interesele orădenilor şi bihorenilor. În mod cert îmi voi canaliza iniţiativele parlamentare către sănătate, educaţie şi administraţie locală, pentru a susţine proiectele Primăriei orădene şi ale Consiliului Judeţean. Proiectele le voi prezenta la momentul oportun, în timpul campaniei.

- Credeţi în viabilitatea USL?

- Da, fiindcă avem acelaşi scop: câştigarea alegerilor pentru a schimba situaţia pe care am găsit-o la nivel naţional.

- Până la ce nivel credeţi că e acceptabilă politizarea instituţiilor?

- Cred că e inacceptabilă, de la un anumit nivel de jos, dar nu e mai puţin adevărat că managementul trebuie racordat la politicile guvernamentale.

Teodor Maghiar - curajos, om cu iniţiativă, tenace

Ilie Bolojan - abil, gospodar, de încredere

Ioan Mang - onest, inteligent, echilibrat

Mircea Ifrim - orientat, mobil, influent

Raed Arafat - profesionist, carismatic, inovator

Gheorghe Carp - manager, dedicat, ambiţios