Dulău... la pescuit: Fostul consilier judeţean Ştefan Dulău a defrişat şi a făcut săpături ilegale într-o arie protejată, ca să-şi facă lac

Susurul Crişului Negru a fost astupat, la începutul săptămânii trecute, de duduiala buldozerelor şi buldoexcavatoarelor. În plină arie protejată, o suprafaţă de 1,5 hectare de teren de la marginea comunei Tinca a fost defrişată, iar în locul plopilor şi sălciilor ocrotite de lege au apărut două diguri ale unui viitor lac artificial.

Cel care a comandat lucrările e fostul consilier judeţean Ştefan Dulău, care a acţionat ca şi cum ar fi stăpânul zonei deşi nici măcar terenul nu este al lui. Pentru că nu avea nicio aprobare pentru lucrări, chit că trebuia să obţină avize de la mai multe instituţii, Dulău s-a trezit nu doar luat la întrebări de comisarii de mediu, ci şi pârât la procurori...

Ca după război

Săptămâna trecută, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au fost sesizaţi că la Tinca, între pădure şi malul drept al Crişului Negru se desfăşoară lucrări neautorizate. Ajunşi la locul indicat în reclamaţie, cunoscut de localnici ca Braţul Mort al Crişului, inspectorii au constatat că faptele sesizate se confirmă. Toţi arborii şi arbuştii de pe o suprafaţă de 1,5 hectare, aflată la nici 15 metri de albia râului, fuseseră doborâţi la pământ.

Comisarii n-au mai avut cum să estimeze numărul copacilor tăiaţi. Ştiu însă că zona a fost plină de plopi, sălcii, salcâmi şi felurite specii de arbuşti. De altfel, plopii şi sălciile de aici reprezintă unul din motivele pentru care întreg defileul Crişului Negru a fost declarat arie naturală protejată.

În locul copacilor a apărut acum o baltă imensă, mărginită cu două diguri din pământ acoperit cu pietriş, unul lung de 230 de metri, altul de 40 de metri, înalte ambele de 4 metri. De asemenea, un vechi dig din apropiere fusese reparat pe o lungime de 600 de metri. Alături erau un buldozer, un buldoexcavator şi o autobasculantă pentru transport pământ şi nisip.

Echipă completă

Cum suprafaţa defrişată şi îndiguită se află în perimetrul Sitului Natura 2000 Defileul Crişului Negru şi în cel al Câmpiei Crişului Alb şi Crişului Negru, comisarii de mediu porniseră în control însoţiţi de reprezentanţii custodelui siturilor, Asociaţia Aqua Crisius, precum şi de un angajat al Primăriei Tinca şi de un pădurar al ocolului silvic aflat în imediata apropiere. În plus, fiindcă potrivit sesizării persoana care a comandat lucrările este preşedintele Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Tinca, Ştefan Dulău, comisarii l-au luat şi pe acesta cu ei, ca să asiste la verificările în teren.

Fost consilier judeţean, întâi în numele PSD şi apoi al PDL, Dulău nu e fitecine în zonă: patron al firmei Costdul Tinca, a ţinut pe vremuri bufetul de incintă al Prefecturii, iar între 2006-2012 a administrat cantina Universităţii orădene, transformând-o în local de nunţi, botezuri şi mese de pomană până ce a fost evacuat pentru neplata chiriei şi utilităţilor.

Luat prin surprindere

La controlul în teren, Dulău a recunoscut din start că el a comandat lucrările, ba chiar le-a dezvăluit inspectorilor planurile sale: voia să facă un heleşteu, adică un lac artificial pentru pescuit, contra taxă, evident. Aşa că a excavat pământul şi a înălţat digurile, montând conducte pentru umplerea lacului cu apă din Criş. Totul fără nicio aprobare, dar şi fără multă minte. "Şi-a gândit destul de prost afacerea, pentru că era foarte aproape de Criş şi la orice ploaie mai serioasă risca să-i ducă râul toţi peştii", spune un specialist care a văzut amenajarea.

Mai grav e că proiectul a fost complet pe lângă lege. Deşi Dulău susţine că s-a înţeles cu proprietarul terenului, parohia romano-catolică din Tinca, n-a prezentat niciun act care să-i susţină spusele. Apoi a încercat să facă lacul artificial fără niciun aviz, deşi îi trebuiau aprobări de la Primăria Tinca, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi de la custodele sitului, Asociaţia Aqua Crisius. Ca urmare, comisarii de mediu au dispus pe loc sistarea lucrărilor, cerându-i să se prezinte a doua zi la sediul Gărzii de Mediu, pentru lămuriri. "A venit, dar n-a mai adus nicio explicaţie în plus", spune un angajat al Comisariatului.

"Pentru atâta?"

Contactat de BIHOREANUL, Dulău a bagatelizat gravitatea faptelor sale, dându-se victima birocraţiei. "Am vrut să fac ceva frumos, dar am renunţat. Era un colţ de pământ cu nişte bălării pe care le-am curăţat, dar nu mai fac nimic", zice acum afaceristul.

Întrebat de reporter de ce nu a urmat calea legală, cerând avizele necesare, afaceristul cu ambiţii politice s-a arătat de-a dreptul contrariat: "Pentru atâta? Înţelegeam dacă aş fi făcut o construcţie...". Cert este că, nemulţumit de "piedicile" suferite, şi-a abandonat planurile şi nu mai are de gând să continue nicio investiţie.

Nu la fel de uşor au închis subiectul comisarii de mediu, care la finele săptămânii trecute au depus la Parchetul Bihor o plângere penală împotriva sa. Asta, însă, nu pare să-l fi afectat pe întreprinzător. "Nu sunt nici primul om din România, nici ultimul anchetat", se consolează el. Şi nici ultimul individ care, cu tupeu, îşi pune interesele mai presus de lege...

COPACI PROTEJAŢI
Legea-i apără, Dulău îi omoară!

Situl Natura 2000 ROSCI 0049 Crişul Negru, ce include perimetrul în care Ştefan Dulău a încercat să-şi facă lacul artificial, se întinde pe o suprafaţă de 850 de hectare şi este protejat pentru habitatele de aici, inclusiv pentru zăvoaiele de plopi şi sălcii pe care afaceristul le-a defrişat. De asemenea, zona are un statut special şi datorită speciilor de peşti din râu, precum avatul, mreana vânătă, zvârluga, răspărul şi dunariţa.

Terenul "amenajat" de Dulău se suprapune, în parte, şi cu teritoriul sitului Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, protejat la rându-i pentru pădurile de luncă de pe cursurile celor două râuri şi pentru mlaştinile, fâneţele şi păşunile din zonă.

Conform regulamentelor ambelor situri, aprobate de Ministerul Mediului, orice investiţie făcută aici are nevoie atât de avizele instituţiilor publice responsabile, cât şi de acordul custodelui, răspunzător pentru conservarea ariei.