Drumar "tunar": Fostul şef al CNADNR, Dorin Debucean, acuzat că a vândut proprietăţi ale statului la jumătate de preţ

Procurorii DNA Oradea l-au trimis în judecată pe fostul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, orădeanul Dorin Debucean, acuzat că în 2008 a vândut la jumătate de preţ un teren şi cinci clădiri din patrimoniul Companiei.

BIHOREANUL a aflat că fericitul beneficiar e un cunoscut afacerist din Oradea, Marius Fildan, patronul Novaeuro Grup, care s-a folosit de interpuşi dar a lăsat, totuşi, urme adânci în conturile bancare...

O afacere îmbârligată

Un dosar în 7 volume şi un rechizitoriu de 80 de pagini descriu frauda orchestrată de fostul şef liberal al CNADNR, Dorin Debucean, care a păgubit Compania Ministerului Transporturilor cu 1,2 milioane euro, prin vânzarea la pachet a unui teren de 38.000 mp situat pe centura Oradiei, a 4 vile în Cluj şi a unui canton în Feleac, administrate prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj.

Totul s-a făcut cu încălcarea legislaţiei care, fiind vorba de o companie strategică, impunea o serie de proceduri clare. Conform acestora, Consiliul de Administraţie, iar apoi şi Adunarea Generală a Acţionarilor, trebuiau să avizeze şi să stabilească, pe rând, nota de fundamentare prin care se propune vânzarea, apoi evaluarea activelor, respectiv modalităţile concrete de valorificare a lor. AGA putea decide varianta de valorificare numai după ce, în prealabil, reprezentanţii Ministerului înaintau dosarul spre avizare mai multor Direcţii din Minister şi, în final, toată documentaţia era aprobată de un secretar de stat.

... şi simplificată

Potrivit DNA, Debucean n-a avut de niciunele! În perioada martie 2008-iulie 2008, a introdus de mai multe ori pe ordinea de zi a şedinţelor CA note de fundamentare privind oportunitatea înstrăinării imobilelor, dar avizarea a fost întâi amânată, apoi chiar respinsă. Şi, deşi a obţinut un acord al AGA pentru evaluarea activelor, când a cerut din nou avizul CA a fost refuzat, întrucât valoarea de vânzare propusă era mult sub cea reală.

Ca urmare, pe 29 iulie 2008, împreună cu secretarul CA Eduard Calotă, managerul a falsificat ultima hotărâre CA şi procesul-verbal al şedinţei, inserând faptul că "membrii CA hotărăsc aprobarea valorificării unor imobile". Dovada falsului stă în declaraţiile date de unii membri CA, care au negat că ar fi aprobat vânzarea, dar şi în evidenţa că unii dintre cei care au semnat procesul-verbal nici nu au fost prezenţi la şedinţă, actul fiindu-le băgat sub nas după 4 luni, când au iscălit "ca primarul", mizând pe buna-credinţă a secretarului.

Licitaţie de catifea

Ulterior, la cererea lui Debucean şi fără să fie mandatată de CA, directoarea adjunctă a CNADNR, Natalia Istrate, a croit un caiet de sarcini care a limitat numărul de participanţi la licitaţie: garanţia de participare a fost stabilitǎ la un procent neverosimil de mare, de 50% din preţul de pornire, iar ca o condiţie expresă a fost prevăzută obligaţia de a cumpăra la pachet toate imobilele. În final, Debucean a desemnat singur comisia de licitaţie (chiar în ziua în care trebuia desfǎşuratǎ: 17 septembrie 2008) deşi potrivit ordinelor Ministerului Transportului, acesta este atributul exclusiv al AGA, directorul putând doar să facă parte din comisie.

Cu toate că licitaţia era organizată pentru imobile din două judeţe, s-au înscris doar trei firme din Oradea: Mikelinos, SCAT Prototip şi Artelectro Consult, dintre care doar ultimele două au depus garanţia de participare. S-a văzut repede că licitaţia a fost, de fapt, un blat: Artelectro s-a retras după prima strigare, iar Prototip, o firmă de apartament din Oradea, a câştigat oferind 4,14 milioane de lei (circa 1,2 milioane de euro), cu doar 10.000 lei mai mult decât "competitoarea" sa.

Cea mai scumpă dintre proprietăţile adjudecate a fost o casă cu etaj şi mansardă, cu 10 camere, birouri, garaj şi dependinţe, vândută pentru 516.000 lei, iar cel mai ieftin cantonul din Feleac, cu 3 camere şi curte, dat cu... 1.000 de lei!

Evaluare din pix

La anchetă, procurorii au descoperit că preţul terenului s-a stabilit prin comparaţie cu valori nereale de către expertul orădean Liviu Ionuţiu, angajat în mai 2008 de Regionala de Drumuri şi Poduri Cluj. Ionuţiu a fixat preţul de 22,5 euro/mp ca fiind "media preţurilor de pe piaţă", pe care l-a justificat inserând în raport anunţuri de vânzare inventate, luate chipurile din ziare, lângă care de fapt trecuse numărul de telefon al unui... coleg evaluator, respectivul declarând ulterior procurorilor că nu a dat niciun anunţ şi n-a avut nicio înţelegere cu Ionuţiu.

Ca detaliu, cu două luni înainte, acelaşi Ionuţiu stabilise, la solicitarea unei bănci, un preţ dublu pentru un teren lângă cel al CNADNR, dar fără acces la şosea şi utilităţi, teren aparţinând omului de afaceri Marius Fildan, patronul grupului de firme Novaeuro şi cunoscut "rechin" imobiliar.

Legăturile lui Fildan

De altfel, procurorii cred că terenul a fost miza întregii afaceri, iar Fildan, care voia să amenajeze aici o piaţă de maşini, a fost "creierul". De ce? Administratorii firmelor care au participat la licitaţie i-au fost angajaţi, dosarele de participare au fost întocmite de salariaţi ai săi şi tot el a împrumutat, din contul personal, firmele participante la licitaţie, cu peste 2 milioane euro, pentru plata garanţiilor şi, ulterior, a imobilelor cumpărate.

Tot Fildan l-a aşteptat la Aeroport în 30 septembrie 2008 pe directorul juridic al CNADNR, Valentin Dina, şi l-a condus la notar pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare cu firma Prototip. Apoi, ca un făcut, 1,5 ha din teren au fost întăbulate pe Profesional Construct Montaj SRL Oradea, societate controlată de Fildan, restul fiind transferate către Ascendent Integra Marketing SRL Oradea, controlată de sora afaceristului, Camelia Florina Indrei.

Mulţi au fost, puţini au rămas

DNA a început ancheta faţă de 20 de persoane, între care şi evaluatorul Liviu Ionuţiu şi omul de afaceri Marius Fildan. Acesta, însă, a scăpat deoarece, deşi toate indiciile arătau că el a gândit afacerea împreună cu şefii CNADNR, "organele de urmărire penală nu au reuşit să strângă suficiente probe care să susţină vreo acuzaţie împotriva lui şi care să dovedească existenţa vreunei legături între el şi Dorin Debucean".

Apoi a fost scăpat şi evaluatorul. Deşi s-a dovedit că a măsluit raportul de evaluare, procurorii l-au scos de sub urmărire penală întrucât, vezi Doamne, "Codul Penal prevede că falsul în înscrisuri poate fi sǎvârşit numai prin contrafacerea scrierii" şi nu prin inserarea de date nereale"! Deşi, pentru contribuţia la fraudarea CNADNR putea răspunde penal sub o altă încadrare juridică, ca de pildă complicitate. Cât despre Eduard Calotă, care l-a ajutat pe Debucean la falsificarea hotărârii CA, s-a ales doar cu o amendă administrativă de 1.000 de lei, pe motiv că fapta sa nu prezintă pericol social!

În final, au fost trimişi în judecată doar Debucean, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, şi fosta sa adjunctă, Natalia Istrate, pentru complicitate la abuz în serviciu. Pentru recuperarea prejudiciului, celor doi li s-a aplicat sechestru pe toate bunurile deţinute. Totodată, DNA a solicitat instanţei desfiinţarea hotărârii CA şi a procesului-verbal aferent şedinţei, şi implicit a aprobării vânzării "pachetului imobiliar".

Victimă politică?

"Nu sunt vinovat!", pretinde fostul manager, susţinând că dosarul său e unul politic. Argumentul? A fost trimis în judecată taman când s-a schimbat guvernul iar el, ca liberal, putea spera la o nouă funcţie. "Nu e curios?!", se întreabă Debucean, adăugând că DNA nu are nicio probă solidă şi că el nu a avut de-a face cu falsurile ori cu încălcarea procedurilor de licitaţie.

"Am avut acordul pentru vânzarea activelor. Există o hotărâre a CA şi una a AGA", spune Debucean, negând că documentul CA şi procesul-verbal al şedinţei ar fi fost falsificate. "E absurd. Nu s-a falsificat nimic. Există procesul-verbal care dovedeşte ce s-a discutat", zice el, contestând şi faptul că pe respectivul act apar semnăturile unor oameni care nu au fost la şedinţă. "Şi eu am semnat ulterior, tot în noiembrie, ca ei. Trebuiau să fie atenţi la ce semnează, pentru care şedinţe, nu să spună ulterior că au fost păcăliţi".

Fostul director recunoaşte, totuşi, că licitaţia nu era aprobată de Minister. "Am auzit abia în 2009 că aş fi avut nevoie de aprobare, dar nu era treaba mea, ci a celor de la Juridic să se ocupe". El contrazice şi afirmaţia că nu putea numi comisia de licitaţie: "Exista o hotărâre a AGA care îmi permitea să emit decizii de numire a comisiei de licitaţie pentru achiziţii şi vânzări. Nu a fost prima dată când am numit eu comisia".

Debucean e convins până şi de faptul că suma obţinută prin vânzare e în regulă. "S-au făcut trei evaluări. Prima a stabilit un prejudiciu enorm, dar a fost înlăturată pentru că evaluatorii nu erau acreditaţi. A doua a fixat un prejudiciu de 40.000 euro şi probabil că nu a convenit, fiindcă DNA a cerut încă o expertiză, de data asta făcută de evaluatorul propriu, care a stabilit prejudiciul de 1,2 milioane de euro. Dar nu există niciun prejudiciu. Eu, care sunt constructor de meserie, n-aş fi investit nici un sfert din sumă în terenul din Oradea", spune el.

Şefii CNADNR de după Debucean susţin, însă, cu totul altceva, astfel încât Compania s-a constituit parte civilă în proces şi cere daune de 3,18 milioane euro pentru prejudiciul cauzat prin înstrăinarea nelegală a imobilelor. Aşa că depinde din ce "teren" priveşti lucrurile...

CONFLICT DE INTERESE
Director la stat, afaceri în privat

Dorin Debucean e acuzat de DNA şi de conflict de interese în formă continuată după ce, în 2007 şi 2008, când a fost director adjunct şi director general CNADNR, a aprobat cu uşurinţă trei plăţi către firma Vegyepszer ZRT Budapesta, de la care firma sa proprie, Urban Servicii SRL, avea de încasat 30.000 de lei.

"Sunt chestiuni diferite. Plăţile s-au făcut pentru o lucrare pe care societatea o avea în Cluj, iar firma mea a încasat banii pentru o dirigenţie de şantier prestată în Satu Mare", explică Debucean. Potrivit spuselor lui, la încheierea contractului cu Vegyepszer s-a stabilit că plata pentru serviciile lui se va face la finalizarea lucrării, care a avut loc în martie 2007. "Firma mea a emis factură în septembrie 2007 şi s-au virat banii", explică Debucean, adăugând că la semnarea ordinelor de plată habar nu avea că era în conflict de interese. "Trebuia să fiu atenţionat. Eu semnam teancuri de acte, nu mă uitam pe ele. Mi-a scăpat", pretinde fostul director.