Drum bun, pentru Udrea! Singurul drum din Bihor pe care se lucrează e cel ce duce spre staţiunea Elenei Udrea (FOTO)

Politicienii stau în birouri şi promit drumuri fără să aibă habar ce spun. Cu două săptămâni în urmă, BIHOREANUL publica sub titlul "Dezastrul Naţional DN 76" un articol ce demonstra, cu imagini de necontestat, că deşi de la vicepremierul Liviu Dragnea până la vicepreşedintele CJ Ioan Mang politicienii promit în cor reabilitarea şoselei dintre Oradea şi Beiuş până în primăvară, realitatea îi contrazice flagrant şi ruşinos.

În antiteză, de data aceasta vă prezentăm povestea unui alt drum naţional, DN 1 H Zalău-Oradea, pentru a cărui reabilitare n-a organizat nimeni proteste, dar care - deşi începută în aceeaşi perioadă cu DN 76 - e aproape de finalizare. Şi nu oricum, ci la standarde europene! Coincidenţă sau nu, el asigură accesul turiştilor către o nouă investiţie, cea de la Băile Boghiş, a faimoasei Elena Udrea...

Naţional secundar

Obişnuiţi cu DN 1, care traversează ţara de la vest spre Capitală, şi obsedaţi de DN 76, care a devenit aproape impracticabil, majoritatea şoferilor bihoreni nici nu au auzit vreodată de DN 1 H Zalău-Aleşd. Pe undeva, e normal: deşi are statut de drum naţional, şoseaua leagă un orăşel oarecare din Bihor cu reşedinţa Sălajului, judeţ considerat de "mâna a doua".

Şi, totuşi, între Aleşd şi Zalău, drumul e în plină modernizare, şi încă la nivel european. Compania Naţională de Drumuri a decis reabilitarea lui, cu finanţare din fonduri UE şi de la bugetul de stat, în aceeaşi perioadă în care s-a stabilit şi modernizarea DN 76, în 2011. Numai că, în vreme ce şoseaua dintre Oradea şi Deva, pe unde trec în fiecare zi mii de vehicule, e într-un şantier interminabil, cea dintre Aleşd şi Zalău a devenit o adevărată plăcere pentru şoferi. Şi nu doar datorită peisajului mirific de pe margini...

Comparaţii

Dacă pentru reabilitarea celor 117 kilometri ai DN 76 dintre Oradea şi limita cu judeţul Arad CNADNR a alocat suma de 437 milioane lei (fără TVA), adică 100 milioane euro, pentru modernizarea a 69,334 kilometri ai DN 1 H era gata să ofere 415 milioane lei.

În cele din urmă, licitaţia a dus la coborârea drastică a preţurilor, iar lucrarea a fost împărţită în două loturi. Tronsonul dintre kilometrul 0+000 şi km 26+510 (dinspre Zalău către Aleşd) a fost adjudecat la 89 milioane lei de asocierea firmelor spaniole OHL ZS şi Peyber Hispania cu CCCF Timişoara, aceasta din urmă implicată şi în reabilitarea DN 76 pe segmentul Oradea-Beiuş. Cel de-al doilea tronson, de la km 26+510 până la km 69+334, a revenit unei alte asocieri, formată din Spedition UMB şi Tehnostrade, ambele deţinute de "regele asfaltului" Dorinel Umbrărescu, la suma de 107,7 milioane lei.

Cum a justificat CNADNR investiţia care poate să pară extravagantă ţinând cont de importanţa secundară a DN 1 H? Aduce "avantaje pentru întreaga regiune" şi "se aşteaptă (!) ca proiectul să aibă diferite efecte asupra utilizatorilor drumului". Între avantajele preconizate sunt enumerate "o reducere estimată de 20% a accidentelor cu răniţi şi morţi între Zalău şi Aleşd, o reducere estimată a duratei de călătorie de la 99 la 77 minute şi o reducere estimată de 18,8% a costurilor de întreţinere". Comentariile sunt de prisos, de vreme ce numărul accidentelor de pe DN 76 este categoric mai mare, după cum şi o "călătorie" între Oradea şi Beiuş, pe doar 65 km, durează în prezent peste 2 ore, ca pe vremea poştalionului.

Zi-lumină

DN 1 H porneşte din Aleşd, de la intersecţia cu DN 1, prin Peştiş, trece pe lângă Pădurea Neagră, prin Şinteu şi Munţii Plopiş, intrând în Sălaj prin Halmăşd, până la Zalău. Încă de la Peştiş e clar că drumarii fac treabă de calitate: şoseaua, chiar dacă păstrată la două benzi, a fost lărgită la 10 metri, fundaţiile au fost refăcute temeinic şi înălţate, iar pe margini a fost realizat un sistem de canalizare pluvială pentru a o feri de eroziune. Kilometri întregi, până în munte, drumul e aproape gata, urmând să fie aşternut doar asfaltul de uzură peste stratul de rezistenţă, să fie făcute marcajele definitive şi să fie montaţi parapeţii de siguranţă laterali şi indicatoarele.

Zona Pădurea Neagră e singura încă aflată în şantier. Diferenţele faţă de DN 76 sunt, însă, enorme: dacă între Oradea şi Vârfuri BIHOREANUL a numărat 19 semafoare şi doar patru locuri unde se muncea, dar la relanti, aici sunt concentrate, pe mai puţin de 10 km, 18 utilaje şi zeci de echipe de muncitori care lucrează până la lăsarea întunericului, la lărgirea carosabilului (prin tăierea versanţilor şi întărirea marginii opuse) şi în multe locuri pentru aşternerea stratului de binder.

Spre Şinteu grosul lucrărilor e deja făcut. La fel ca în Peştiş, au mai rămas de realizat doar aşternerea covorului asfaltic de uzură, marcajele definitive, montarea parapeţilor şi indicatoarelor. De la intrarea în Sălaj şoseaua a fost 100% modernizată şi e impecabilă: largă, cu asfalt fără nicio cută, cu zeci de indicatoare, marcaje imaculate şi parapeţi montaţi peste tot. Cum traficul e la fel de "aglomerat" ca înainte de 1989, BIHOREANUL a făcut şi un experiment, atingând chiar şi 140 km/h.

De la Ştiube la Udrea

Atât drumarii, cât şi localnicii susţin că modernizarea DN 1 H se datorează fostului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea. "Toată lumea ştie că ea a hotărât să se facă drumul. Şi proiectul a fost făcut pe vremea ei şi a lui Boc", spune un localnic.

Care a fost motivul? "Blonda de la Cotroceni" deţine jumătate din Băile Boghiş (foto), o staţiune aflată la doar 7 km de şosea, în apropiere de oraşul Nuşfalău. De ce, când şi cum a cumpărat-o? Detaliile sunt necunoscute, politiciana povestind doar că, într-o campanie electorală, a poposit aici şi a fost impresionată. "Am încercat apele de la Băile Boghiş şi mi-au trecut durerile de genunchi", scria Udrea pe Facebook în 2013, adăugând că încă pe când era ministru "oamenii m-au rugat să ajut Băile Boghiş să se modernizeze şi să fie promovate, şi le-am promis că voi găsi o soluţie".

Ce soluţie? Anul trecut, Udrea a anunţat că a cumpărat, fără să spună exact când anume, jumătate din staţiune, asociindu-se cu Lia Stancu, soţia unui fost ofiţer de Securitate din Zalău. Care, la rându-i, o cumpărase în 2006 de la un alt afacerist controversat, orădeanul Viorel Ştiube.

Secretul reuşitei

Tot potrivit spuselor sale, Udrea a investit anul trecut "câteva sute de mii de euro" în modernizarea staţiunii construite în 1975-1976. Rezultatele se văd: cele cinci bazine cu ape termale şi jocuri acvatice sunt ca nou-nouţe, două hoteluri edificate tot atunci au fost şi ele reabilitate, altele două vor fi finalizate la standard de 4 stele în perioada următoare, iar complexul a fost întregit cu restaurante, terase şi zone auxiliare (vestiare, garderobe, toalete, duşuri etc) la un nivel ce se apropie de cel al staţiunilor mult mai cunoscute din Ungaria.

Fie că adevărul e cel prezentat sumar de fosta ministră, şi anume că a făcut investiţia după modernizarea DN 1 H, fie că aceasta avea planul dinainte şi acum doar l-a anunţat public, un lucru e sigur: drumul cel nou îi aduce Elenei Udrea şi asociatei sale o mulţime de clienţi din Bihor, Sălaj, Satu Mare, Cluj şi chiar din străinătate. Ceea ce nu-i rău. Trist e doar că s-ar putea ca acesta să fie secretul modernizării drumurilor din România: să ducă spre casa de vacanţă, hotelul ori ditamai staţiunea câte unui politician...

Modernizarea DN 1 H a fost decisă în administraţia Boc, iar pentru a primi 69,25% din suma necesară estimată (415,606 milioane lei fără TVA) din fonduri UE (prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi) Guvernul a inclus drumul în aşa-numita reţea europeană TEN-T (Trans-European Network - Transport). Altfel spus, a argumentat că şoseaua va lega, împreună cu altele din regiunea de Vest şi Nord-Vest, coridorul IV pan-european (dinspre Serbia şi Ungaria) cu coridorul VII pan-european (spre Ucraina), prin Bihor, Sălaj şi Satu Mare. "Proiectul are în vedere unul din ultimele tronsoane de drum rămase din programul mai amplu de reabilitare pentru drumurile româneşti din cadrul reţelei transeuropene de transport", se explică pe site-ul CNADNR. Ironia e că din aceste "ultime tronsoane rămase" face parte şi abandonatul DN 76 Oradea-Beiuş-Deva.