Buget cu steroizi: Bugetul Oradiei este atât de umflat cu finanţări europene şi credite încât riscă să "pârâie"

Oradea este un halterofil în vârf de formă: ridică greutăţi ca niciodată de mari şi, tot ca niciodată, nu-i mai rămâne putere pentru nimic altceva. Bugetul prognozat pe 2013 este atât de strâns încât orice sarcină suplimentară poate provoca un blocaj.

"Vom lucra cu un buget prins între constrângerile pe care le implică un vârf de sarcină la plata datoriei publice şi necesitatea de a continua investiţiile începute anul trecut", spune primarul Ilie Bolojan.

Cel mai cel

2013 este anul premierelor. Potrivit proiectului de buget, anul acesta oraşul mizează pe venituri cu 12% peste cele prognozate anul trecut şi cu 43% peste cele realizate în 2012. Oradea estimează un buget 971,6 milioane lei, cu 10,6 milioane lei mai bogat decât cel prognozat de Cluj-Napoca (961 milioane lei), aproape dublu faţă de cel al Aradului (545 milioane lei) şi aproape triplu faţă de cel al Sibiului (384,4 milioane lei).

Iar recordurile abia încep. Pentru prima dată de la izbucnirea crizei, veniturile proprii ale oraşului vor depăşi pragul psihologic de 220 milioane lei, estimarea municipalităţii mizând pe 10 milioane lei în plus. De asemeni, având în vedere că multe lucrări s-au amânat de anul trecut, sumele alocate investiţiilor se vor dubla de la 157,7 milioane lei, în 2012, la 395,5 milioane lei, anul acesta. Cea mai mare creştere de până acum!

Ca să fie una caldă şi una rece, Oradea va miza în premieră pe un buget record de 152 milioane lei atras din fonduri europene. În schimb, va avea de achitat un vârf de plată de 41 milioane lei în contul ratelor la diferite împrumuturi. Suma depăşeşte cu 9 milioane lei recordul absolut al datoriei publice înregistrat în 2013, când oraşul a plătit creditorilor 31 milioane lei!

Să crească veniturile!

Potrivit proiectului de buget, la care orădenii pot propune amendamente până pe 26 martie la Sala ghişeelor din Primărie, anul acesta municipalitatea mizează pe majorarea veniturilor proprii cu 13 milioane lei, adică la 237,9 milioane lei. Creşterea va interveni pe fondul majorării cu rata inflaţiei a taxelor şi impozitelor locale, al regândirii sistemului de impozitare a terenurilor agricole din intravilanul oraşului şi al creşterii încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe salariile orădenilor.

"Anul trecut, având în vedere căderea economiei, am prognozat încasări din impozitul pe salarii de 100 milioane lei, şi încă ne-am crezut optimişti! Suprinzător, acestea au fost de 110 milioane lei. Cum sistemul bugetar nu a făcut angajări, iar privaţii nu au avut cum majora salariile, singura explicaţie este că parcul industrial începe să aducă câştiguri", spune Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei. Acum, pragul a fost ridicat la 120 milioane lei!

În paralel, oraşul mai mizează pe o creştere a veniturilor din vânzarea de terenuri şi imobile, suma prognozată fiind de 5,3 milioane lei. Cu 1,5 milioane lei peste încasările de anul trecut...

Salarii, drumuri, salubritate...

În ceea ce priveşte cheltuielile, facturile oraşului vor creşte de la 519,8 milioane lei, în 2012, la 575,6 milioane lei, anul acesta. Explicaţia e simplă. "Cheltuielile au crescut natural. În ultimii ani s-au modernizat zeci de străzi, iar fiecare stradă măturată suplimentar şi fiecare bec care arde în plus ne costă", explică primarul Ilie Bolojan (foto).

Creşterea cheltuielilor de funcţionare se mai datorează şi faptului că în decembrie 2012 salariaţii din sistemul bugetar şi-au recuperat 7,4% din reducerea salarială operată de Guvernul Boc, fapt pentru care costurile de personal ale Primăriei vor creşte şi ele.

Astfel, grosul cheltuielilor operaţionale ale oraşului va merge pe plata salariilor angajaţilor municipalităţii şi ai instituţiilor subordonate, estimate la 253,1 milioane lei. La mare distanţă în topul costurilor urmează învăţământul cu 117,5 milioane lei şi serviciile publice cu 68,7 milioane lei. Din acestea, reparaţiile de drumuri vor înghiţi 22 milioane lei, salubritatea va costa 14 milioane lei, iar cheltuielile cu iluminatul public au fost estimate la 12 milioane lei. Poliţia Locală se poate baza anul acesta pe un buget de 3,2 milioane lei, iar sportul şi cultura vor primi împreună 10 milioane lei.

Lucrări "europene"

Spre deosebire de cheltuielile de funcţionare, unde grosul merge pe salarii, cheltuielile de capital sunt formate în proporţie de 80% din proiecte europene, în valoare totală de 371,3 milioane lei. Printre acestea se numără reabilitarea Cetăţii, construcţia aquapark-ului din ştrandul municipal, reabilitarea pieţelor Unirii şi Ferdinand, amenajarea centrului de afaceri cu produse agricole din Piaţa Rogerius, eficientizarea sistemului de termoficare al oraşului şi multe altele. Majoritatea sunt investiţii demarate sau amânate din 2012.

Diferenţa rămasă va fi împărţită între lucrările făcute de Direcţia Tehnică (27,9 milioane lei), cele demarate la spitale (23,8 milioane lei) şi alocările făcute societăţilor subordonate Consiliului Local, cum ar fi Administraţia Social Comunitară Oradea, Compania de Apă Oradea sau Administraţia Domeniului Public. Bătaia pe bani a fost atât de dură încât pentru demararea unor lucrări noi au rămas doar 9 milioane lei. Cum Primăria a început săptămâna trecută preluarea podului Dragoş Vodă de la firma Macio în vederea continuării lucrărilor pe bani publici, suma disponibilă se va reduce, practic, la cel mult 5 milioane lei.

"Lista de investiţii este blocată!"

După toate probabilităţile, banii încă nealocaţi unor obiective clare vor fi cheltuiţi pe proiectarea reabilitării termice a unui număr de 76 de blocuri pentru care municipalitatea speră să obţină cofinanţare de la bugetul de stat, pe modernizarea ultimului tronson din întubarea pârâului Adona şi pe modernizarea câtorva străzi. Care anume urmează să se stabilească în şedinţa de Consiliu Local din 4 aprilie, după ce vor fi cunoscute şi alocările de la bugetul central prin intermediul Consiliului Judeţean. Speranţele sunt, însă, mici. Experienţa a demonstrat că "judeţul" preferă să împartă banii între comune, pentru că acestea nu au venituri proprii, decât să îndestuleze un oraş considerat bogat.

Astfel, Oradea va trebui să se mulţumească cu lucrările deja începute. "Lista de investiţii este blocată. Vom continua ce am început anul trecut, fără să deschidem lucrări noi", spune directorul Florea. Singura şansă ca municipalitatea să lanseze alte lucrări de infrastructură este să contracteze un împrumut. Aşa s-au investit 24,2 milioane lei în drumuri în 2011 şi alte 25 milioane lei în 2012. Anul 2013 s-ar putea să nu facă excepţie.

Singura problemă este că împrumutul va împovăra şi mai mult datoria publică ajunsă deja la cote record. Iar, până la urmă, dacă pui în mod repetat sarcini pe un om, pe-o firmă sau un oraş, în final s-ar putea să nu mai poată duce. Cât o fi de tare şi mare...

"Cea mai mare creştere a înregistrat-o datoria publică. Ratele pe care le are de plătit oraşul s-au dublat de la 23,1 milioane lei în 2012 la 41,2 milioane lei în 2013"

Eduard Florea

BANI, NU GLUMĂ!
221
milioane de euro este bugetul estimat al Oradiei pe 2012

CONTINUAŢI!
Lucrări "moştenite"Constrânsă de ratele pe care le are de plătit şi de cofinanţările obligatorii ale proiectelor europene, municipalitatea orădeană evită să lanseze noi investiţii. Anul acesta, Direcţia Tehnică a Primăriei se va limita la finalizarea lucrărilor începute anul trecut pe 41 de obiective, printre care străzile Arinului, Olteniei, Marin Preda şi Zambilelor, reabilitarea Drumului Uzinal 2 şi realizarea accesului din strada Ogorului la Parcul Industrial Eurobusiness 2.

Pe lista lucrărilor mai figurează extinderea Centrului integrat pentru tratamentul cancerului de lângă Spitalul Municipal, construcţia parcării din spatele Tribunalului, construirea Centrului de cercetare mecatronică din curtea OTL, reabilitarea grădiniţelor 46 şi 54 precum şi refacerea Planului Urbanistic General al Oradiei.