Bodog cel Mare: Şeful PSD Oradea şi-a văzut visul cu ochii, devenind ministru al Sănătăţii în ciuda problemelor de CV

Învestit miercurea trecută, Guvernul Sorin Grindeanu are în componenţă şi un bihorean. Florian Bodog, chirurg plastician, fost director şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, fost manager al Spitalului Judeţean, ex-decan al Facultăţii de Medicină, în prezent prodecan, candidat anul trecut la rectoratul Universităţii, totodată lider al organizaţiei municipale a PSD, a devenit ministru al Sănătăţii, funcţie pe care o "vâna" încă din 2012.

Aplaudată de PSD-iştii bihoreni ca o mare victorie, numirea s-a făcut în ciuda faptului că CV-ul lui Bodog e departe de a fi impecabil. Aşa cum BIHOREANUL a arătat, politicianul a avansat în cariera universitară cu o viteză incredibilă, obţinând titlul de profesor şi dreptul de a conduce doctorate fără a îndeplini criteriile minime, motiv pentru în urmă cu trei luni a şi rămas fără titlul de abilitat. În plus, lucrarea sa de căpătâi, teza de doctorat în medicină, pe care ar trebui s-o ţină la loc de cinste, e de negăsit.

Peste toate, BIHOREANUL a aflat acum că şi cea de-a doua lucrare de doctorat, în management sanitar, are hibe, figurând în documentele Universităţii de Vest din Timişoara cu acelaşi titlu pe care îl are teza soţiei sale, tema fiind marketingul... produselor petroliere.

Carierist de partid

Numirea ca ministru i-a surprins pe mulţi medici bihoreni care îl cunosc pe Florian Bodog şi care spun că acesta e expert nu atât în medicină, cât în parvenirea socială şi profesională. La doar 45 de ani, el posedă, încă de ani buni, două titluri de doctor, unul în medicină şi altul în management sanitar, precum şi o lungă listă de funcţii pe care le-a obţinut graţie apartenenţei la PSD, partid în care s-a înscris în 1994. Dornic de mărire, în 2012, când era decan şi a devenit şi senator PSD, iar apoi secretar de stat, şi-a păstrat toate funcţiile, deşi era evident că nu putea fi concomitent şi în Capitală, şi la Oradea.

Chirurgul pare însă că se potriveşte perfect în Guvernul Grindeanu, condus în realitate de preşedintele PSD Liviu Dragnea şi compus în mare parte din miniştri cu serioase goluri profesionale. Reluând informaţii publicate de BIHOREANUL anul trecut, presa centrală a subliniat săptămâna trecută că Bodog nu este deloc un ministru "curat", ceea ce l-a şi determinat să se ferească de jurnalişti încă de la instalarea în funcţie, mai ales după ce a gafat afirmând public că nu a luat niciodată "şpagă ca medic".

Impostor dovedit

Concret, lui Bodog i se reproşează că în octombrie 2016 ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, i-a retras dreptul de a coordona doctorate după ce, la sesizarea BIHOREANULUI, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a constatat că în 2013, când obţinuse titlul de abilitat, nu îndeplinea criteriul obligatoriu de a semna ca autor principal minimum 6 articole ştiinţifice publicate în reviste cotate ISI (Institute for Scientific Information). Ulterior, Bodog a cerut suspendarea aplicării ordinului ministrului, deschizând un proces la Curtea de Apel Oradea, unde primul termen a fost programat pe 23 ianuarie a.c.

Deşi Bodog a încălcat acelaşi criteriu şi la obţinerea titlului de profesor, tot în 2013, CNATDCU a pasat responsabilitatea de a lua măsuri Universităţii orădene, organizatoarea concursului pentru acordarea acestui grad didactic. În urmă cu două luni, rectorul Constantin Bungău a cerut Ministerului lămuriri cu privire la ceea ce ar trebui să facă, dar cum n-a primit un răspuns, nici n-a făcut nimic.

Unde-i doctoratul?

Jurnaliştii din Bucureşti i-au reproşat lui Bodog, asemenea BIHOREANULUI, şi faptul că nu-şi arată public lucrarea de doctorat în medicină - "Implicaţii anatomo-clinice, paraclinice şi terapeutice în pancreatita acută" - susţinută în 2001 la Oradea sub coordonarea profesorului clujean George Ionescu, fost rector al UMF Iuliu Haţieganu.

Ca un savant precoce, Bodog şi-a început doctoratul la Oradea în 1997, adică imediat după ce a absolvit facultatea de aici şi a început rezidenţiatul în chirurgie plastică la Timişoara. Suspect este că tematica lucrării nu are nicio legătură cu specializarea aleasă, dar şi mai suspect e că opera este de negăsit! Un singur exemplar s-ar afla la Biblioteca Naţională, unde nu poate fi nici măcar consultat. PSD-istul susţine că nu deţine niciun exemplar tipărit, ci doar unul în format electronic, pe care însă a refuzat să-l supună unui test de autenticitate. În schimb, în faţa jurnaliştilor din Capitală a garantat că teza sa n-a fost plagiată, argumentând că a fost... scrisă cu mâna.

Cert e că lipsa lucrărilor ştiinţifice obligatorii pentru promovarea ca profesor şi conducător de doctorate, dispariţia tezei de doctorat, precum şi sumedenia de articole pe care Bodog le-a semnat de-a lungul anilor în diferite ramuri medicale, dar şi în economie şi informatică, i-au conturat un profil de impostor. Supoziţia de bun-simţ e că, fizic, nu avea cum să facă cercetări în atât de diverse domenii în timp ce îndeplinea felurite funcţii publice, unele chiar de rang înalt.

Doctorat la comun

Cireaşă pe tort, săptămâna trecută BIHOREANUL a depistat o altă anomalie din biografia prospătului ministru. Conform celor declarate de Bodog în CV, între anii 1999 şi 2008, a fost doctorand la Universitatea de Vest din Timişoara, obţinându-şi un al doilea titlu de doctor cu lucrarea "Managementul şi marketingul unităţilor sanitare", coordonată de profesorii de ştiinţe economice M.C. Demetrescu (decedat în 2001) şi Gheorghe Ionescu.

Numai că în Raportul anual de activitate al Departamentului de Studii Doctorale al UVT pentru anul universitar 2007-2008, disponibil pe site-ul instituţiei, Bodog figurează ca susţinând în septembrie 2008 o lucrare fără nicio legătură cu managementul sanitar, intitulată "Particularităţi ale mixului de marketing în valorificarea produselor petroliere", coordonată de acelaşi Gh. Ionescu.

Or, în timp ce Bodog nu putea avea o legătură logică cu acest domeniu, soţia sa, Simona Bodog, devenise doctor cu doi ani mai devreme cu o lucrare având acelaşi titlu, însă sub coordonarea unui alt profesor, Constantin Negruţ. Mai mult, chiar şi într-un raport din 2012 ce cuprinde toţi doctorii UVT, disponibil pe acelaşi site, soţii Bodog figurează cu acelaşi titlu al lucrării de doctorat, doar conducătorii şi anii de susţinere fiind diferiţi!

Fără explicaţii

Întrebaţi de BIHOREANUL de unde această anomalie, soţii Bodog susţin că nu au nicio explicaţie. "Acela este titlul lucrării mele de doctorat, soţul meu a avut o altă lucrare", a declarat Simona Bodog (foto), susţinând că nu-şi aminteşte titlul lucrării consortului, dar garantând că lucrările n-au avut nimic în comun. Sub nicio formă, spune ea, nu i-a "împrumutat" doctoratul, aşa cum s-ar putea bănui.

Proaspătul ministru zice şi el că nu-şi explică faptul, spunând doar că doctoratul în management sanitar l-a început la Oradea, dar după decesul coordonatorului s-a transferat la Timişoara, ocazie cu care a schimbat şi titlul tezei: "S-a reformulat la un moment dat titlul, pentru că eu eram doctorand la Oradea la profesorul Demetrescu care, Dumnezeu să-l ierte, a murit, şi atunci m-am transferat la Timişoara. N-am avut niciodată titlu cu produse petroliere". Întrebat dacă, spre deosebire de "pierduta" teză de doctorat despre pancreas, măcar această lucrare o deţine, Bodog a răspuns evaziv ("probabil da"), arătându-se nemulţumit că BIHOREANUL are astfel de curiozităţi. "Am spus ce am avut de spus. Lăsaţi-mă pe mine în pace cu suspiciunile dumneavoastră", a pus punct discuţiei noul ministru.

BIHOREANUL a solicitat şi universităţii timişorene să explice ciudata coincidenţă a titlurilor lucrărilor soţilor Bodog, dar deocamdată instituţia n-a oferit un răspuns. Aşadar, rămâne de văzut dacă şi cum se va lămuri noua bizarerie din CV-ul ministrului. Dacă nu cumva va rămâne un nou mister marca Bodog...

DEBUT CU DIVERSIUNE
Dragnea ştie ce "va găsi" Bodog

În prima zi ca ministru al Sănătăţii, Florian Bodog s-a şi remarcat printr-o informaţie falsă potrivit căreia predecesorul său tehnocrat ar fi pregătit închiderea a 100 de spitale din ţară. Nu s-a plâns însă jurnaliştilor, ci şefului său de partid, Liviu Dragnea, care a declarat presei că Bodog "o să găsească" în Minister documente incriminatoare privind închiderea unităţilor spitaliceşti.

Situaţia a fost lămurită de fostul ministru Vlad Voiculescu, care a prezentat public un document care în realitate se referea la faptul că 124 de spitale din ţară nu respectă regulile de funcţionare, fără însă a pomeni de eventuala lor închidere ci, dimpotrivă, cerând verificări şi soluţii pentru ca ele să obţină autorizaţiile prevăzute de lege.