.jpg)
Peste noapte, românii au aflat de la diverşi specialişti că locuiesc într-o ţară cu rezerve uriaşe de gaze, care chiar ar putea fi independentă din acest punct de vedere, multă vreme de acum înainte.
Cu o singură condiţie: să folosească şi aşa-numitele gaze de şist, adică uriaşe pungi de gaze captive între rocile din măruntaiele pământului, a căror exploatare este, însă, extrem de controversată. Internetul abundă în avertizări privind riscurile acestor exploatări, şi totuşi autorităţile tac, evitând orice comentariu, pe motiv că au încheiat... contracte confidenţiale cu marile companii petroliere.
BIHOREANUL a aflat că exploatarea gazelor de şist este plănuită şi în Bihor, în patru zone ale judeţului. Oficialii Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale confirmă doar două - Băile Felix şi Voivozi - şi susţin că, deocamdată, se vor face doar studii privind potenţialul zăcămintelor. Asta deşi giganţii petrolieri afirmă că deja cunosc foarte bine acest potenţial...
Tehnologie secretă
Gazele de şist sunt gaze neconvenţionale prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune, aflate la adâncime mai mare în pământ decât resursele de gaz obişnuite. Chimic, sunt identice cu cele convenţionale, singura diferenţă fiind locul în care se găsesc. Exploatarea gazelor de şist a început în SUA, ţară care îşi şi asigură jumătate din necesarul de consum cu aceste resurse.
"Tehnologia folosită în prezent pentru exploatarea gazelor de şist este fracţiunea hidraulică, metodă ce presupune pomparea, la un singur foraj, a milioane de litri de apă amestecate cu nisip şi substanţe chimice, menite să dizolve rocile pentru a elibera gazul pe care acestea îl ţin captiv", spune şeful de lucrări Ioan Hathazi (foto) de la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, care studiază gazele de şist de câteva luni de zile. După o documentare stufoasă, universitarul s-a convins că demararea exploatărilor de gaze de şist în Bihor ar fi o adevărată catastrofă.
Bogăţie sau otravă?
Nicio companie petrolieră n-a precizat vreodată detaliile privind substanţele pompate pentru dizolvarea rocilor din adâncul pământului, invocând secretul tehnologic. În 2010, însă, americanul Josh Fox a tras un puternic semnal de alarmă, avertizând că se folosesc aproape 600 de substanţe periculoase. Pornind de la mărturiile mai multor americani care locuiesc în preajma forajelor de gaze de şist, Fox a realizat documentarul "Gasland" ("Tărâmul gazelor"), care dezvăluie informaţii şocante: solul a devenit deşertic, iar pânza freatică din zonele de extracţie a fost contaminată cu gaz, astfel că, la robinetele localnicilor, apa lua pur şi simplu foc.
După lansarea documentarului care a şocat opinia publică, companiile petroliere au negat că fracţiunea hidraulică ar fi vinovată pentru aceste contaminări. Totuşi, în luna decembrie a anului trecut, Agenţia Naţională de Mediu a SUA a recunoscut, pentru prima oară, că tehnologia este cauza poluării apei freatice, cerând companiilor petroliere să caute alte soluţii pentru extragerea gazului.
În acelaşi timp, Europa s-a împărţit în două: în timp ce în Polonia se extrag cantităţi uriaşe de gaz de şist, Franţa a devenit primul stat din lume care a interzis companiilor petroliere să folosească metoda fracţionării hidraulice. Motivul? Nu doar contaminarea apei şi solului, ci şi riscul provocării unor seisme, deoarece rocile "dizolvate" generează mişcări tectonice la mari adâncimi.
"Fitilul" Chevron
În România, prima oară s-a vorbit despre exploatarea gazelor de şist anul trecut. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a dat companiei americane Chevron, în urma unei licitaţii, aşa-numitele acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare pe mai multe perimetre din sudul şi estul României. Acordul permite americanilor să facă studii pentru a măsura zăcămintele de petrol şi gaze din zonele respective, iar apoi să le şi exploateze. După o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu, oficialii Chevron au anunţat că vor să demareze exploatările cât de curând, prezentându-şi planul ca pe o soluţie salvatoare, care ar asigura independenţa faţă de importul de gaz rusesc.
După câteva luni de la anunţul americanilor, din ANRM, singura autoritate cu competenţe în domeniu, a "transpirat" informaţia că nu doar americanii au pus ochii pe asemenea exploatări, ci şi alte companii, care au şi primit acorduri pentru mai multe perimetre din ţară, între care patru sunt din Bihor, în zonele Băile Felix, Voivozi, Tria (comuna Derna) şi Tulca. Deşi informaţiile neoficiale s-au răspândit rapid, oficialii ANRM au fost extrem de tăcuţi, eschivându-se mereu de la orice comentariu pe această temă.
Confirmări parţiale
La solicitarea BIHOREANULUI, preşedintele ANRM, Alexandru Pătruţi (foto), a confirmat parţial informaţiile neoficiale de anul trecut, recunoscând că, în 2010, instituţia pe care o conduce a dat acordul pentru două perimetre din Bihor, în Voivozi şi în Băile Felix, pentru "explorare, dezvoltare şi exploatare a ţiţeiului şi gaze naturale situate în orice tip de colector". Altfel spus, inclusiv pentru extragerea gazelor de şist.
La Voivozi, dreptul de explorare şi exploatare l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat la Amman (capitala Iordaniei), în spatele căruia, potrivit unor anchete ale presei de la Bucureşti, s-ar afla un fost ofiţer KGB, Constantin Iavorski, fost ministru al Industriilor din Republica Moldova.
În zona Băile Felix a primit aceleaşi drepturi o companie canadiană, East West Petroleum Corporation. Partea bizară este că, deşi şeful ANRM a evitat să spună un cuvânt despre celelalte două perimetre din Bihor, adică Tulca şi Tria, canadienii au anunţat pe site-ul lor că au obţinut acordul şi pentru Tria, astfel că că urmează să extragă şi de aici petrol şi gaze. Asta deşi, oficial, preşedintele ANRM susţine că deocamdată companiile străine doar şi-au manifestat intenţia de a măsura zăcămintele, nu şi de a le exploata...
Toate acordurile obţinute pentru perimetrele din Bihor mai au nevoie doar de o Hotărâre de Guvern pentru a fi validate, după care firmele străine vor putea începe exploatările gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice...
La secret
Ca să poată începe exploatările, companiile vor mai avea nevoie şi de acceptul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor. "Încă nu am fost anunţaţi de nimeni că ar vrea să înceapă asemenea exploatări", spune Adriana Calapod (foto), şefa serviciului Monitoring în cadrul APM Bihor. Aceasta precizează că societăţile petroliere trebuie să obţină un acord de mediu, act ce se eliberează în baza unui memoriu detaliat cu toate acţiunile ce urmează a fi făcute, şi numai în urma unui studiu de impact asupra mediului, ambele etape prevăzând, în mod obligatoriu, şi organizarea unor dezbateri publice.
Nici primarii localităţilor unde se află zăcămintele nu ştiu mai mult despre exploatarea gazelor de şist, la fel cum nici prefectul Gavrilă Ghilea n-a aflat, încă, nimic oficial.
În timp ce autorităţile, centrale şi locale, habar nu au ce urmează să se întâmple în judeţ, controversele asupra efectelor distructive ale exploatărilor se intensifică. "Pericolul exploatărilor gazelor de şist este substanţial mai mare decât al exploatării pe bază de cianură a aurului de la Roşia Montană. Acolo este vorba de o singură zonă contaminată, aici ar fi mai multe", spune universitarul Hathazi.
Rămâne de văzut însă ce va conta pentru autorităţi: grija faţă de oameni şi mediu sau cea pentru companiile petroliere, interesate doar de profit. Cu orice preţ...
PRIMELE PROTESTE
În stradă, pentru a ţine gazele în pământ
Primul protest de amploare desfăşurat în România împotriva exploatărilor de gaze de şist a avut loc joia trecută la Bârlad, unde au ieşit în stradă peste 5.000 de oameni, în frunte cu primarul oraşului, Constantin Constantinescu. Manifestarea a fost provocată de anunţul companiei americane Chevron, potrivit căruia explorarea în jurul Bârladului va începe în a doua jumătate a acestui an, iar cum zona este apropiată de Vrancea, epicentrul seismelor din ţară, mişcările tectonice rezultate din dizolvarea rocilor ce ţin captive aceste gaze ar putea să provoace cutremure de intensitate mare.
Împotriva exploatării gazelor de şist prin periculoasa metodă a fracţionării hidraulice s-au pronunţat şi ecologiştii, mai ales cei care, prin natura meseriei, înţeleg pericolul generat de această tehnologie. Vicepreşedintele Partidului Verzilor, orădeanca Georgeta Ionescu (foto), de profesie geolog, este una din vocile cele mai răspicate în lupta contra companiilor care vor să practice metoda fracţionării hidraulice. Ea a iniţiat şi o petiţie online pentru interzicerea exploatărilor de gaze de şist în România, adunând până la finele săptămânii trecute peste 5.600 de semnături.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.