Azilul de lux: Săracii Oradiei găzduiţi de municipalitate plătesc întreţinerea la preţ de hotel de cinci stele

Ce-i ieftin nu merită. Locuitorii căminului C4 din curtea Colegiului Tehnic Mihai Viteazul au învăţat această lecţie pe propria piele.

Cele 38 de familii strămutate din căminul de cazare temporară din strada Atelierelor, care se închide pentru reparaţii, s-au trezit în luna martie cu facturi la utilităţi mai mari decât dacă s-ar fi mutat cu chirie într-un apartament cu 3 camere. Pentru că, în lipsa contorizării la nivel de cameră, plata energiei electrice se face în sistem pauşal, locatarii s-au trezit cu facturi ce depăşesc şi 300 de euro.

Soluţie de avarie

Situaţia din căminul C4 este la fel de explozivă ca materialul pirotehnic cu acelaşi nume. Începând din februarie, Administraţia Imobiliară Oradea a strămutat în căminul din curtea Colegiului Tehnic Mihai Viteazul cele mai sărace familii ale oraşului. Măsura a fost luată pentru a nu pune în stradă oameni nevoiaşi după închiderea căminului din Atelierelor, care intră în reparaţii. Iniţiativa, altfel lăudabilă, s-a dovedit însă un eşec, din cauza "daunelor colaterale".

Căminul din strada Poieniţei a fost preluat de Primărie de la Universitate la finele anului trecut. La parterul clădirii funcţionează în continuare săli de clasă şi laboratoare, dar etajele superioare, pentru care a fost amenjată o intrare separată, au fost transformate din cămin studenţesc în locuinţe pentru familişti.

Pentru că nu există apă curentă trasă în camere, iar băile sunt la comun, AIO a investit în reabilitarea spălătoarelor şi a toaletelor, în înlocuirea uşilor şi montarea de geamuri termopan, precum şi în alte lucrări de reparaţii curente, făcute cu scopul de a obţine condiţii de trai cât de cât civilizate pentru familiile care vor locui aici. Funcţionarii au scăpat însă din vedere un amănunt important: n-au montat contoare de energie electrică în camere, iar efectele s-au văzut curând...

Chirie "socială" de 700 lei

Blocul de garsoniere a început să fie populat din iarnă. "Noi am venit pe 20 februarie. Înainte am stat în Căminul Cominca. Când blocul a intrat în reparaţii, Primăria ne-a mutat în strada Atelierelor, iar când şi căminul ăla s-a închis, ne-a adus aici", povesteşte Irina Lakatos (foto). Bătrâna locuieşte împreună cu fiica şi cei doi nepoţi: un băieţel de câţiva ani şi o adolescentă bolnavă psihic.

Toţi supravieţuiesc din 700 lei pe lună, aşa că nici nu e de mirare că de-a lungul timpului au acumulat restanţe de 2.000 lei la plata chiriei. Iar acum va aduna altele noi. "În prima lună după ce ne-am mutat aici, ne-a venit de plată 700 de lei", se plânge Irina. În condiţiile în care chiria stabilită de Consiliul Local este de numai 60 lei pe lună, iar, toată "casa" familiei Lakatos constă într-o cameră ce poată fi străbătută în câţiva paşi, deci cheltuielile cu încălzirea, apa şi alte cele ar fi relativ modeste, suma finală de plată e totuşi enormă!

Explicaţia este, însă, simplă: locatarii plătesc curentul după numărul de persoane din cameră. "Încă noi am scăpat bine, că suntem mai puţini. Alţii au şi mai mult", spune Irina. Ca să ajungă să fie evacuată din cauza restanţelor, femeia a împrumutat 150 de lei şi, în aprilie, şi-a montat propriul contor. "Acuma o să ne vină de plată doar 250 lei pe lună", se bucură ea.

Record pe Oradea

Familia Fekete, din acelaşi cămin, a stabilit recordul la facturile de întreţinere. Într-o locuinţă improvizată prin unirea a trei camere locuiesc nu mai puţin de 10 persoane. Capii familiei sunt deja pensionari, în vreme ce mezinul are puţin peste un an. "Nu ştiu ce o să ne facem. În ianuarie, când stăteam pe Atelierelor, ne-a venit de plată 900 lei, dar de atunci ne-a mai venit pe februarie o factură de 1.076 lei, iar pe martie, când stăteam deja dincoace, trebuie să dăm 1.526 lei", zice capul familiei, Fekete Iuliu (foto).

Ca să iasă din iarnă, oamenii s-au împrumutat cu 3.000 lei de la Provident, garantând cu pensiile bătrânilor. Banii nu au ajuns însă nici măcar pentru plata restanţelor, iar familia s-a ales cu rate săptămânale de 90 lei, pe fiecare cap de pensionar! "Când am luat creditul am vrut să ne punem contor. Întâi meşterii au spus că ne costă 150 lei, apoi, când au văzut instalaţia, au urcat preţul la 500. Apoi, alţii care s-au uitat la instalaţie au spus că se poate pune contor şi cu 250 lei, dar n-au mai venit", povesteşte Iuliu. Acum, chiar de-ar veni, bătrânul tot nu ar mai putea face investiţia: nu mai are din ce.

"Le-am spus să se contorizeze"

Reprezentanţii AIO pun facturile enorme de la căminul C4 pe seama consumului mare. "Contorul a pornit de la zero pe 17 februarie, când oamenii s-au mutat aici. Majoritatea şi-au făcut lucrări: unii au zugrăvit şi au pus reşouri în priză ca să se usuce mai repede, alţii şi-au găurit pereţii, alţii au tăiat cu flexul. E normal să vină mult de plată, mai ales că şi factura a fost pe cinci săptămâni, nu pe o lună", spune Luciana Pop (foto), administratorul căminului.

În lipsa contoarelor din camere, facturarea s-a făcut după contorul la intrarea în bloc, prin împărţirea sumei totale la numărul de persoane din fiecare cameră. Automat, cei mai mulţi şi mai săraci au avut mai mult de achitat. "Noi le-am spus oamenilor să se contorizeze, dar n-au ascultat", spune Pop. Chiriaşii s-au răzgândit când au văzut primele facturi. Săptămâna trecută, din cele 38 de familii, cam 20 aveau deja contoare în cameră, montate pe propria cheltuială. Ceilalţi ar vrea să le urmeze exemplul, dar n-au bani, iar AIO se codeşte să cheltuie în plus.

"Aici chiria e simbolică, este curăţenie, sunt condiţii bune de viaţă, şi nu ştiu dacă ar fi normal ca toţi orădenii să plătească şi pentru contorizarea camerelor", spune administratorul. Aşa că, până una alta, chiriaşii care îşi permit să investească într-un contor vor plăti cât consumă. Iar ceilalţi cât nu face...

Cristian Beltechi, directorul AIO, spune că va lua o decizie săptămâna viitoare în ce priveşte situaţia chiriaşilor din căminul C4. "Vom analiza şi, dacă sunt într-adevăr oameni săraci, vom pune contoare pe banii Primăriei, aşa cum am pus şi altor chiriaşi. În fond, e şi interesul nostru să scadă facturile de utilităţi, iar oamenii să nu adune restanţe pe care să nu le poată plăti".

Nu de alta, dar la ieşirea din iarnă circa 80% dintre chiriaşii căminelor înregistrează restanţe la plata facturilor. Municipalitatea gestionează 1.015 locuinţe la blocuri şi case. Dintre acestea, 289 sunt camere în cămine.