Când trei se ceartă, al patrulea poate câştigă. După ce preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, a fost tras pe dreapta de cei doi asociaţi din conducerea CJ, Alexandru Kiss (UDMR) şi Cornel Popa (PNL), câştigătoare se întrevede opoziţia PDL-istă.
Ignoraţi permanent de la împărţirea fondurilor pe care Bihorul le primeşte de la bugetul de stat sub forma cotelor defalcate din TVA şi din impozitul pe venit colectat în judeţ, primarii PDL speră ca de săptămâna aceasta să beneficieze de primii bani daţi de CJ în ultimii 6 ani. Dar nu pentru că reprezentanţii lor ar avea dintr-o dată puterea să decidă, ci pentru că, subit, le sare în ajutor... PSD-ul. Mang s-a hotărât să negocieze şi, la nevoie, să cedeze din propria "cotă" fonduri pentru PDL. Asta, culmea, după ce luna trecută, cel care cerea bani şi pentru PDL a fost Kiss, însă numai pentru a-l presa pe Popa să-l păstreze ca aliat...
BIHOREANUL vă dezvăluie modul în care, în culise, banii publici sunt "feliaţi" nu după necesităţile comunităţilor locale, cum ar fi corect, ci discreţionar, în funcţie de interesele personale şi de partid ale celor care conduc judeţul.
Judeţ sărac
De 15 ani, CJ Bihor e unul din cele mai sărace consilii judeţene. Anul trecut, de pildă, a avut un buget total de 230 milioane lei, care abia l-a depăşit pe cel al Sălajului (208 milioane), fără să se apropie de cel al CJ Maramureş (308 milioane), ba fiind chiar mai mic decât al CJ Botoşani (300 milioane), ca să nu mai vorbim de Cluj (680 milioane).
Motivul? Încă de la mijlocul anilor 90, CJ Bihor a vândut orice sursă de bani, de la Hotelul Crişana ("măritat" în favoarea fraţilor Micula) până la regia de Drumuri Judeţene (cedată grupului Selina), iar de atunci nu a pus pe picioare niciun obiectiv, precum un parc industrial sau o atracţie turistică importantă, din care să scoată profit.
Practic, Bihorul a rămas la mila bugetului de stat, de la care primeşte anual fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale, veniturile proprii fiind de doar 3-4 milioane lei, adunate din patru taxe şi impozite mărunte: impozitul pe vehicule agabaritice (peste 12 tone), taxe pentru licenţele operatorilor judeţeni de transport persoane, taxe de urbanism pentru terenurile extravilane şi taxe de închiriere a unor imobile, clădiri şi terenuri.
Puţinul mult
Dată fiind situaţia, dar şi pentru că ele însele au venituri mici, în fiecare an primăriile bihorene mizează pe ce le "pică" fie de la Bucureşti, de la guvernele care le virează fonduri ţintite pentru anumite proiecte ori pentru plata datoriilor acumulate către furnizori, fie de la CJ, care la rându-i, prin Direcţia Finanţelor, primeşte de la bugetul de stat cote defalcate din TVA (20% din TVA colectată în judeţ în anul precedent) şi din impozitul pe venit (tot 20%).
În ultimii 4 ani, sumele astfel primite au variat între 33-34 milioane lei. Puţin, sub un milion de euro! Teoretic, pe lege, banii trebuie împărţiţi tuturor celor 100 municipii, oraşe şi comune din judeţ, după un algoritm complex, în funcţie de suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale, numărul locuitorilor, mărimea veniturilor proprii şi necesităţile pentru investiţii. De 6 ani, însă, banii au fost rezervaţi numai localităţilor cu primari din partidele ce controlează CJ.
Pe invers
"În perioada 2008-2012 am avut cei mai mulţi primari, 32, care n-au primit niciun leu de la CJ. O dată am şi atacat în instanţă Hotărârea de Consiliu Judeţean prin care erau daţi bani doar primarillor PNL, UDMR şi PSD, dar degeaba. N-am câştigat. Din 2012 avem 23 de primari şi tot n-au primit nimic nici aceştia", spune fostul prefect Gavrilă Ghilea (foto), acum senator şi preşedinte al PDL Bihor.
La început, între 2008-2012, motivul politicienilor care au controlat CJ a fost că guvernele PDL-UDMR au trimişi în judeţ bani din Fondul de Rezervă doar pentru primarii pedelişti şi udemerişti. În 2011, de pildă, Guvernul Boc a alocat 2,1 milioane lei pentru 42 de comune bihorene, din care 1,6 milioane pentru 22 primari PDL, 0,8 milioane pentru 20 edili UDMR, şi doar 0,1 pentru PNL şi PSD. La fel, în 2012, Guvernul MRU a dat 19,51 milioane lei, pentru edilii PDL şi UDMR.
"Dacă am văzut că toţi banii de la centru sunt pentru ei, am compensat la judeţ dând pentru PNL şi PSD", explica franc fostul vicepreşedinte al CJ Dumitru Voloşeniuc. Plus, fireşte, pentru nelipsitul UDMR. Rezultatul? În acelaşi 2011, din 10,75 milioane împărţite la nivelul CJ, pentru comunele PNL s-au alocat 5,15 milioane, pentru UDMR 4,42 milioane, pentru PDL 0,39 milioane, iar pentru PSD 0,24 milioane.
Jumătate şi două sferturi
După ce în 2012 la guvernare a ajuns USL, iar la şefia judeţului triada PNL-PSD-UDMR, guvernele conduse de Victor Ponta nu au mai trimis în Bihor nimic din Fondul de Rezervă. În schimb, cei trei lideri locali - Cornel Popa, Ioan Mang şi Alexandru Kiss - au convenit ca banii pentru echilibrarea bugetelor locale să fie împărţiţi după un algoritm pe cât de fix, pe tot atâta de nedrept pentru primarii PDL şi, mai ales, pentru locuitorii comunelor conduse de aceştia.
Astfel, cu 35 de primari (reprezentând 35% din totalul edililor bihoreni), PNL a luat anul trecut 50% din sume. UDMR, cu 24 de primari (deci 24%), şi-a adjudecat 25% din bani, iar PSD, cu 15 primari, şi-a asigurat tot 25% din fonduri. Pentru PDL, cu 23 de primari, zero lei! Chit că deja nu mai primea nici de la Guvern vreun sfanţ...
Mărinimie interesată
Deşi înţelegerea lui Popa, Kiss şi Mang era pecetluită până în 2016, luna trecută, după ruperea USL, primul care a folosit împărţirea celor 33 milioane lei ca armă pentru reîmpărţirea puterii la vârful judeţului a fost şeful UDMR. Tam-nesam, deşi CJ avea pe ordinea de zi a şedinţei din 28 februarie distribuirea sumelor după algoritmul convenit, Kiss l-a anunţat pe Popa că trebuie dat ceva şi la PDL.
"Cu o zi înainte de şedinţa CJ, Popa ne-a spus că a mers Kiss la el să-l anunţe că trebuie să ajungă bani şi la PDL. PNL şi PSD să ia câte 28% , iar UDMR şi PDL câte 22%, că altfel ei votează contra", a dezvăluit BIHOREANULUI un fruntaş liberal. Urmarea? Popa a retras proiectul, amânându-l pentru şedinţa lunii martie. Atunci, doar iniţiaţii au înţeles de ce: Kiss îi semnaliza că poate face altă majoritate, aliindu-se cu PDL şi PSD, iar liberalul voia să câştige timp.
Acuma vrea Mang
La fel de surprinzător, însă, tot Kiss e cel care, acum trei săptămâni, în lipsa lui Mang, l-a convins pe Popa să prelungească alianţa PNL-UDMR până în 2020, scoţând PSD din prim-plan, ceea ce ar însemna că, între 2016-2020, liberalii şi udemeriştii ar urma să împartă nu doar puterea, ci şi banii în judeţ, la fel ca în 2004-2008. Imediat, atât Kiss, cât şi Popa s-au întors la formula potrivit căreia liberalii iau jumătate din sumă, maghiarii şi social-democraţii câte un sfert, PDL-iştii urmând să fie "săriţi" în continuare.
Numai că, surpriză, acum nu mai vrea acelaşi lucru şeful PSD. La o săptămână după ce s-a declarat "trădat" de Kiss şi "neîncorsetat" de alianţa cu PNL şi UDMR, Ioan Mang (foto) vrea ca şi PDL să primească o parte din cele 33 milioane lei. "Cred că a venit vremea să terminăm cu împărţirea bihorenilor după culoarea politică a primarilor şi să alocăm fonduri şi comunelor cu primari PDL. Nu cred că trebuie să se ajungă la situaţia să le cedăm noi, din cota noastră", a declarat Mang, vineri, pentru BIHOREANUL.
Mucles
Contactaţi să spună dacă acceptă condiţia cea nouă a şefului PSD, preşedintele CJ Cornel Popa şi Alexandru Kiss au refuzat, iritaţi, orice discuţie. Explicabil, fiindcă nici sâmbătă, cu două zile înainte de şedinţa CJ programată pe luni, 31 martie, încă nu reuşiseră să ajungă la o înţelegere cu Mang, iar funcţionarii nu ştiau ce proiect să transmită consilierilor judeţeni.
Dacă şeful PSD va fi reuşit să-şi convingă omologii să cedeze o parte din bani şi PDL-ului sau dacă, dimpotrivă, le va oferi o parte din propria "cotă", asta se va vedea, aşadar, doar în reuniunea CJ. Şi, în funcţie de cât va lăsa fiecare de la el, dacă va lăsa, se va şti şi cine a mai rămas prieten în conducerea judeţului, şi cine s-a despărţit, privind la viitor. Căci roata se învârte, iar cine ţine acum totul pentru el ar putea fluiera, pe viitor, a pagubă. Pentru că fiecare ar putea ajunge în opoziţie, cum e PDL-ul astăzi...
UDMR, NUMBER ONE
Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
Analiza distribuţiei fondurilor pentru primăriile bihorene în perioada 2009-2012 relevă că marele câştigător a fost, invariabil, UDMR. Anul trecut, de exemplu, prin HCJ 23/2012, comunele cu edili udemerişti au primit un sfert din totalul de aproape 28 milioane lei puse la bătaie din cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru obiective ce puteau fi amânate până la vremuri mai bune, nu neapărat strict necesare, precum repararea bisericii reformate din Abram şi realizarea unui parc de agrement în Petreu, renovarea capelei şi "amenajare zonă-monument comemorativ Irinyi Janos" în satul Albiş (comuna Buduslău) ori construire stadion şi parc de joacă în Cetariu.
În schimb, primarii PDL au stat pe "uscat" chiar dacă aveau proiecte mult mai utile. Cel din Nucet, Costel Sîrghie, n-a primit niciun leu pentru cofinanţarea proiectelor de modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare, edilul din Vaşcău, Florin Porge, n-a primit nimic deşi are arierate la plata unor lucrări deja efectuate, tot pentru infrastructură, iar cel din Cărpinet, Gheorghe Ienciu, a păţit-o şi mai rău: CJ nu şi-a achitat nici măcar contribuţia de 2% asumată pentru punerea în aplicare, în această comună, a unui proiect cu fonduri europene.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.