Afacerea Autobuzul: Transportatorii inventează călătorii ale pensionarilor ca să facă bani din subvenţii

Treaba merge ca pe roate! Statul oferă unor categorii defavorizate de persoane subvenţionarea a şase călătorii interurbane în fiecare an, dar facilităţile au devenit oportunităţi de bişniţă pentru firmele de transport.

Patronii, dispecerii şi şoferii acestora cumpără de la titulari cupoanele subvenţionate pe bani de nimic, iar apoi declară că au fost folosite de beneficiari pe distanţe lungi şi, deci, la preţuri mari. Păgubit e, ca totdeauna, statul, care decontează anual, doar în Bihor, călătorii fictive de câteva miliarde de lei vechi. Culmea e că oficialii diverselor instituţii ştiu despre existenţa afacerii, dar spun că n-au ce face, pentru că... aşa sunt legile.

Beneficiari mulţi, legi pe măsură

Din anul 2000, prin Legea 147, statul oferă pensionarilor din clasa a II-a de muncă o subvenţie la călătoria cu orice mijloc de transport interurban, feroviar, rutier sau naval, dându-le anual, prin Casa Naţională de Pensii, şase aşa-numite cupoane roşii. La fel, tot de şase cupoane de transport, de culoare verde, beneficiază anual, începând din 1990, prin Legea 118, veteranii şi văduvele de război, foştii deţinuţi şi deportaţi politici. În plus, persoanele cu handicap, prin Direcţiile judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, primesc anual tot şase cupoane de transport, de culoare galbenă.

Primele două categorii beneficiază de o subvenţie de 50% din costurile călătoriilor, iar cea de-a treia de 100%, indiferent de rutele şi distanţele parcurse. Ulterior, operatorii de transport fie trimit lunar taloanele la Ministerul Transporturilor (pentru pensionari, veterani, văduve de război, foşti deţinuţi politici şi deportaţi), fie le prezintă DASPC (pentru persoanele cu handicap), recuperându-şi, prin decontare, costul serviciilor de transport.

Cum se fură statul

Teoretic, facilităţile sunt în beneficiul necăjiţilor ale căror pensii şi indemnizaţii nu depăşesc câteva sute de lei. Cei mai câştigaţi sunt, însă, operatorii de transport, care au dezvoltat o adevărată piaţă neagră a taloanelor. Explicaţia e simplă: majoritatea titularilor cupoanelor nu fac niciun drum în afara localităţilor unde domiciliază sau, în cel mai bun caz, parcurg drumuri scurte, de pildă din satul unde locuiesc până la Oradea, pentru a-şi rezolva diferite probleme.

În primul caz, pensionarii, deportaţii sau persoanele cu handicap îşi vând direct cupoanele unor angajaţi ai firmelor de transport, care le declară ulterior ca primite în schimbul efectuării curselor. În al doilea caz, când beneficiarii se deplasează, dar o fac pe distanţe scurte, şoferii iau cupoanele şi le completează ca şi cum titularii ar fi călătorit, de pildă, nu între Cheresig şi Oradea, ci până la Alba Iulia, Deva, Piatra Neamţ, Vâlcea etc. Motivul? Un cupon folosit între Oradea şi Cheresig ar valora cât biletul pe această distanţă scurtă, în jurul a 5 lei, dar dacă în scripte e trecut pe rute lungi, decontarea se face de la cel puţin 40 de lei în sus.

Fruntaş şi-n mişculaţii

Afacerea decontării cupoanelor de transport subvenţionate e folosită pentru declararea unor curse fictive de către angajaţii mai multor firme de profil din judeţ, dar în top conduce Scorţe Trans SRL, cu sediul în satul Burzuc, comuna Sârbi. Explicaţia e logică: spre deosebire de celelalte firme, care au licenţe de operare pe distanţe scurte, în interiorul judeţului, Scorţe deţine dreptul de operare pe rute mai lungi, respectiv Alba Iulia şi Deva.

Ca urmare, angajaţii acestei companii achiziţionează cupoane nu numai de la titulari, dar şi de la şoferii celorlalte firme, care lucrează pe distanţe mici. Şoferul de Intrans, de exemplu, dacă primeşte un cupon de la cineva care vrea să ajungă de la Leş la Oradea, preferă să pună de la el 5 lei, ca şi cum omul i-ar fi plătit bilet normal, pentru că ulterior vinde cu 8-10 lei cuponul colegului de la Scorţe, care îl foloseşte până la Alba Iulia sau Deva, destinaţii pentru care costul e de 44, respectiv 40 lei.

Cunoaştem, dar...

Directorul Casei Judeţene de Pensii Bihor, Leontin Ţîrle (foto), afirmă că fraudarea bugetului prin operaţiuni fictive de transport este cunoscută de câţiva ani, iar firma cu cele mai mari decontări e Scorţe Trans. "În ultimele 6 luni a fost decontată acestei firme suma de 21.263 lei pentru 1.953 de călătorii", spune Ţîrle.

Suma e de aproape două ori mai mare decât cea decontată firmei clasate pe locul al doilea. Ce sare în ochi în deconturile Scorţe este, însă, mai ales numărul mare de călătorii spre distanţele cele mai depărtate, Deva şi Alba Iulia, cât şi faptul că multe din aceste călătorii se fac din sate. Ca şi cum pe ţăranii bihoreni i-ar fi cuprins subit frenezia turismului pentru a vizita cele două municipii!

Problema e că nicio lege nu permite Casei de Pensii să verifice dacă transporturile s-au făcut pe bune. "Nu putem controla decât dacă taloanele sunt autentice, deoarece în anii trecuţi s-au decontat şi cupoane falsificate la imprimantă, şi dacă ele sunt completate cu datele de identificare a călătorilor, adică numerele dosarelor de pensie şi CNP-urile", spune Ţîrle.

Tăiaţi de la plăţi

La DASPC situaţia e uşor diferită. Directorul Călin Puia (foto) spune că are cunoştinţă de fenomenul transporturilor fictive, dar a "tăiat" o parte din deconturi profitând de neglijenţa reprezentanţilor firmelor, care uneori nu se sinchisesc nici măcar să completeze pe cupoanele aduse la decontare datele personale ale utilizatorilor ori rutele parcurse. "Pe ultimele 6 luni, Scorţe Trans a solicitat decontarea a 1.779 cupoane, în valoare de 59.573 lei, din care am decontat 1.718, în valoare de 57.803 lei", spune Puia.

Mai interesant decât cifrele e centralizatorul de deconturi al firmei, din care rezultă că, din totalul curselor decontate, 401 ar fi fost făcute către Alba Iulia, iar 256 către Deva. Altfel spus, o treime din călătorii cu taloane au fost pe cele mai lungi distanţe, şi nu pe cele 5 rute din interiorul judeţului pe care le asigură firma. Mai mult, "abonaţii" spre cele două municipii sunt persoane cu handicap din comune precum Sârbi (locul unde îşi are sediul firma Scorţe Trans), Ceica, Hidişelu de Sus şi Răbăgani. Care să fie explicaţia, de vreme ce nici la Deva, nici la Alba Iulia nu există spitale, staţiuni sau mănăstiri care să facă miracole tămăduitoare pentru persoanele cu handicap, rămâne un mister...

Vina şoferilor

Enigma a stârnit şi curiozitatea lucrătorilor Serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliţia Bihor, care au deschis anul trecut o anchetă pentru a afla dacă bătrânii şi handicapaţii din satele bihorene călătoresc cu adevărat spre Alba şi Deva, dar rezultatele se lasă încă aşteptate. În lipsa lor, şefii Casei de Pensii şi DASPC estimează că din cei 35.000 de beneficiari bihoreni ai cupoanelor de transport subvenţionate, doar jumătate le folosesc în mod real, astfel că anual o sumă de circa 2-3 miliarde de lei vechi reprezintă decontări pentru curse fictive. Bani plătiţi de fiecare contribuabil.

Abordată, la rându-i, conducerea Scorţe Trans confirmă existenţa afacerii, dar susţine că nu este o "politică a firmei", ci o "ciubucăreală" de-a şoferilor. "Tranzacţionarea cupoanelor e un fenomen despre care am discutat cu Poliţia Economică şi cu Finanţele, dar luptăm împotriva lui. Am pus la dispoziţie toate documentele pentru a dovedi că nu suntem interesaţi de asemenea practici şi, mai mult, că încercăm să stopăm fenomenul", spune directorul comercial al Scorţe Trans, Cristian Heredea. "Ştim cu toţii că şoferii sunt o specie aparte. De anul trecut, după ce a început ancheta, am luat măsuri de verificare şi am introdus controlori de trafic pe trasee. Aşa am descoperit trei şoferi care făceau afaceri cu cupoane şi i-am concediat", adaugă reprezentantul firmei.

Dacă lucrurile stau aşa şi numai "acarii Păun" sunt vinovaţi o va stabili, în final, doar Poliţia. Dar nici asta nu-i sigur dacă ori când se va întâmpla...

INTERES DE PAGUBĂ
Statul, primul vinovat

Şeful Serviciului Plăţi Prestaţii din cadrul Casei Judeţene de Pensii Bihor, Bogdan Maga (foto), afirmă că prima responsabilitate pentru jefuirea bugetului prin tranzacţionarea cupoanelor subvenţionate aparţine instituţiilor fraudate. "Noi am semnalat de la Bihor, încă de acum doi ani, nu numai că se fac fraude, dar am şi propus metode concrete pentru eradicarea fenomenului".

În urma demersurilor şi pe fondul crizei bugetelor de asigurări sociale, anul trecut Guvernul a emis OG 8/2011, care prevede înlocuirea sistemului de cupoane cu unul informatizat. "Beneficiarii facilităţilor nu ar mai fi primit taloane de hârtie, ci carduri, iar firmele ar fi fost obligate să-şi doteze mijloacele de transport cu cititoare de card, care evidenţiază unde a urcat pasagerul şi unde a coborât, pentru ca decontările să fie făcute onest", explică Maga.

Ordonanţa n-a fost pusă în aplicare, însă, firmele fiind păsuite de Guvern pe motiv că nu au bani să investească în dispozitivele electronice. Aşa că statul îşi asumă mai departe, conştient, toate pagubele...