Abuzuri la centrul de plasament: Foame în numele Domnului!

Un grup de şase copii, cu vârste între 1 şi 15 ani, a fost ridicat de inspectorii Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor din Centrul rezidenţial de tip familial Sfânta Ecaterina situat în satul Chiraleu, în urma unei reclamaţii depuse de vecini.

Oamenii erau revoltaţi de faptul că orfanii erau forţaţi să stea închişi şi să se hrănească doar cu mâncăruri de post, sub pretextul că trebuie să se cureţe de păcate, ajungând ca, de foame, să cerşească mâncare din vecini şi să fure gustările colegilor de la şcoală. Mai mult, copilele ajunse la vârsta adolescenţei erau folosite pe post de slujitoare în vila, grajdul şi magazinul patroanei centrului, Lia Jolţa, o afaceristă din Marghita.

"Nu i-a obligat nimeni la nimic. Ei au vrut să ţină post şi să mă ajute, ca să nu se plictisească", susţine femeia, care se declară victima uneltirilor funcţionarilor şi a răutăţii oamenilor.

Pregătiţi să se purifice

Ciudăţeniile aşa-zisei filantroape au ieşit la iveală în urma unei reclamaţii depuse recent la DGASPC Bihor. Sesizarea arată că cele nouă suflete care s-au aflat în aşezământ, un băieţel de un an şi jumătate şi opt fetiţe cu vârste între 3 şi 15 ani au fost obligate la o viaţă de-a dreptul monahală: nu aveau voie să iasă defel din curtea centrului, decât la şcoală şi la biserica din sat, iar "acasă" nu aveau calculatoare, telefon, cărţi şi nici măcar televizor, acesta fiind adus recent, însă doar însoţit de DVD şi de câteva filme de desene animate.

Copiii erau obligaţi să respecte cu sfinţenie canoanele bisericeşti, adică să postească în zilele de miercuri şi vineri şi întregul post dinainte de Crăciun şi Paşti, la care Jolţa, mai habotnică, a adăugat de la sine putere şi zilele de luni.

Sesizarea, făcută de o tânără mămică din Chiraleu, scoate la iveală abuzul psihic la care au fost supuşi copiii. În zilele de post, aceştia nu primeau carne, lactate sau ouă, fiind hrăniţi doar cu pâine cu zacuscă, ulei sau dulceaţă, ceaiuri, macaroane cu varză, însă chiar şi acestea în cantităţi neîndestulătoare.

"De foame, au ajuns să fure mâncarea colegilor de şcoală sau să ceară de prin vecini. A fost o fetiţă care s-a ascuns în cămară şi a muşcat din slănină ca din măr", spune femeia, care a aflat şi motivul pe care îl invoca Jolţa pentru "postul" la care îi supunea pe cei mici. "Le spunea că, în acest fel, se spălau de păcate şi îşi purificau sufletul până la majorat".

Primele nemulţumiri au apărut în august, la o vizită pe care bunica a trei fraţi plasaţi în centru, băieţelul de un an şi două fetiţe de 3 respectiv 5 ani, a venit în vizită, iar copiii i s-au plâns de foame. "Bătrâna, care era din Ciumeghiu, s-a supărat pe bună dreptate. A zis că la ea nu erau condiţii, dar măcar nu sufereau de foame. Oricum, la scurt timp cei trei micuţi au fost recuperaţi de bunică", spune tânăra.

Economie cu ciupa

Dezvăluirile sunt susţinute şi de alţi săteni şi nu se opresc aici. Oamenii spun că, din prea multă economie, Jolţa şi-a obligat angajatele ca, peste iarnă, să culce toţi copiii în bucătăria centrului, câte doi sau chiar trei într-un pat, ca să nu încălzească întreaga clădire. Iar pentru a nu risipi apa cu duşuri sau băi în vană, aceştia erau spălaţi în două ciupe, în aceeaşi apă încălzită pe şporul din bucătărie. Culmea e că îngrijitoarele foloseau şporul şi pe timp de vară, iar copiii erau obligaţi să suporte temperaturile sufocante fiindcă butelie pentru aragaz primeau doar când şi când.

Ca şi când toate astea nu ar fi de ajuns, femeia nu a înscris copiii la un medic de familie şi le folosea pe fetiţele ajunse la vârsta adolescenţei ca slujitoare în propria casă. "Erau una sau două fetiţe, pe care le ducea să stea la ea acasă ca să-i facă ordine, să se îngrijească de copiii ei, să le facă de mâncare. Tot ele mergeau, în fiecare dimineaţă, să mulgă vaca şi să cureţe gunoiul în grajdul pe care îl au la marginea oraşului. Mergeau săracele pe jos, sau cu bicicleta, că nu le ducea cu maşina ei. Tot pe ele le punea să facă curat şi în magazinul de mobilă ori să-i care mobila", spun vecinii.

Anchetă

În urma sesizării, o echipă de inspectori a descins la Chiraleu, unde, după discuţiile avute cu mai mulţi localnici şi cu foşti angajaţi ai centrului, au ridicat şi celelalte şase fetiţe rămase. "Copiii au fost preluaţi de asistenţii sociali ai instituţiei, iar situaţia semnalată este în curs de verificare", a declarat BIHOREANULUI purtătorul de cuvânt al DGASPC Bihor, Ştefan Goţia (foto).

Ancheta vizează atât condiţiile în care au locuit cât şi modul în care responsabilii centrului au respectat obligaţia de a le asigura hrană corespunzătoare şi asistenţă medicală. "Se vor verifica toate aspectele, eventualele măsuri urmând a fi luate după finalizarea anchetei". În plus, pentru a evita situaţii de genul celui descoperit la Chiraleu, Goţia susţine că şeful instituţiei, Călin Puia, a dispus evaluarea tuturor copiilor aflaţi în plasament pe raza judeţului Bihor.

Un ou din când în când

Până la finalizarea cercetărilor, fetiţele mai mici au fost plasate la asistenţi maternali din Oradea, dar cele două adolescente de 14 ani, Denisa şi Ioana, au fost trimise înapoi. La Chiraleu a rămas însă doar Denisa, Ioana fiind luată imediat de patroană acasă la ea. Cu ce scop, îngrijitoarea centrului, găsită de BIHOREANUL la faţa locului, pretinde că nu ştie. Femeia admite, în schimb, că "şefa" avea reguli stricte şi le stabilea meniul copiilor după canoanele bisericeşti. "În zilele de post le dădeam plăcinte, tăiţei cu varză, pâine cu zacuscă, pâine cu ulei. Din când în când, celor mici le mai dădeam câte un ou", spune îngrijitoarea.

Credinţa dusă la extrem de patroană e dovedită de icoanele cu sfinţi (foto) care tapetează pereţii aşezământului şi care ţin loc de cărţi sau jucării. Acestea lipsesc aproape cu desăvârşire, nu doar de pe holuri sau din sufragerie, ci şi din camerele locuite până nu demult de copii. Băile nu par să fi fost folosite vreodată, la fel ca unele camere, de unde paturile au fost mutate în bucătărie - confirmare a faptului că fetele au dormit aici claie peste grămadă. "Nu toate, doar unele", ţine să precizeze îngrijitoarea. Şi tot în bucătărie se află şi ciupa în care fetiţele se îmbăiau, cu rândul, pentru a face economie la apa caldă. "Se spălau aici iarna, că era mai cald, aşa nu răceau", explică femeia.

Să bată Dumnezeu!

Căutată de BIHOREANUL, fondatoarea centrului, Lia Jolţa, susţine că problemele au fost create artificial de reclamanta ei, cu care este în conflict şi care ar fi "mereu pusă pe scandal". "Sunt minciuni. Eu nu le-am impus nimic fetelor. Ele au vrut aşa, să se cureţe de păcate până la majorat", pretinde ea, adăugând că şi muncile din gospodărie copilele le-au făcut... de plăcere. "Se plictiseau, ce mare problemă? Au făcut de toate, dar e normal să fie aşa, eu trebuie să le învăţ să fie gospodine. Vi s-ar părea normal ca ea să stea pe scaun iar eu să fac curat?".

Afacerista recunoaşte chiar şi că le-a izolat pe fete, însă pretinde că tot spre binele lor. "Mi s-a reproşat că le-am izolat de societate. Nu le-am izolat. Merg la şcoală, la biserică, mai stau cu mine şi familia. În rest, e mai bine să stea în centru decât să umble cine ştie pe unde şi să mă trezesc cu ele gravide. Ştiţi că astea vin din familii cu probleme, alcoolici, prostituate, au în sânge treaba asta, la o adică nu se pot abţine!", susţine femeia.

Supărată că i s-au luat copiii şi că reprezentanţii DGASPC o cercetează pentru "nişte prostii", Jolţa ameninţă că nici nu se va prezenta la audierile programate de asistenţii sociali pentru această săptămână. "Le-au cerut fetelor să dea declaraţii mincinoase, cum că eu le-am exploatat, le-am bătut, le-am înfometat. Atunci cine a profitat de fete, eu sau ei? Dumnezeu o să-i pedepsească pe cei care au abuzat", spune femeia. Amin!

DAMĂ CU PRETENŢII
Fără ţigani, fără băieţi!

Asociaţia Centrul Multifuncţional Sfânta Ecaterina a fost înfiinţată în ianuarie 2010, de Lia Jolţa, soţul ei Iulian şi fiica lor mai mare, Maria, având ca scop declarat sprijinirea persoanelor lipsite de mijloace de existenţă, incapabile de muncă datorită vârstei sau bolilor, a invalizilor, familiilor cu mulţi copii, "fără deosebire de naţionalitate, religie, rasă, sex sau convingeri politice", după cum se specifică în statut. În realitate, însă, potrivit reprezentanţilor DGASPC Bihor, Lia Jolţa a refuzat categoric să ia în plasament băieţi, copii de etnie romă ori de altă religie decât ortodoxă.

Femeia neagă neagă doar partea cu religia. "Am vrut doar fetiţe pentru că nu am cum să supraveghez un centru mixt. Iar ţigăncuşe nu am luat pentru că eu mă gândeam să le ţin şi după 18 ani, până le găsesc de lucru şi un soţ. Dar degeaba ar fi bine crescute, că nu le-aş găsi soţi", explică ea motivul. Cert e că, după ce DGASPC Bihor a amânat-o şi, la final, i-a oferit "doar ţigani", Jolţa a plecat la Bistriţa, de unde, în trei zile, a venit cu 6 fetiţe pe gustul ei. "La o adică, e un centru privat. Iau aici pe cine vreau", explică senin afacerista.