"Ungurul" Traian: În comuna fără nici un maghiar, un consilier român reprezintă mândru UDMR-ul

În Criştioru de Jos, la hotarul Bihorului cu judeţele Arad şi Alba, de-o parte şi alta a Crişului Negru ce rupe Munţii Bihorului de Codru Moma, moţii sunt stăpâni din moşi strămoşi. "Pe-aci nu vezi picior de ungur, decât în vacanţă", spune primarul Fănel Tulvan.

De la alegerile locale de anul trecut, însă, comuna are un consilier local UDMR. Care şi el e român sadea. Îl cheamă Traian Bogan, nu ştie o boabă ungureşte, dar e devotat noilor colegi pentru că... sunt oameni de treabă.

La început, liberal

"Boghii! Boghiii!". Cu mâinile căuş la gură, femeia strigă degeaba. "N-aude, că-i pă tractor, în ţarină. Du-te tu, bărbate, cheamă-l, că-l coată de la ziar". Pe Traianu' Boghii, în buletin Traian Bogan, îl ştie toată suflareaa din Sălişte de Vaşcău. Aici i-au stat bunicii, părinţii, aici a copilărit, aici s-a însurat şi tot aici stă şi acum, de când e pensionar. A lucrat, la fel ca bunicul şi tatăl său, la mina de uraniu din Avram Iancu, până în 1995, când a fost "lăsat la vatră". "Îi om de treabă, spun oamenii despre consăteanul lor din Consiliul Local din Criştioru de Jos. N-au bai nici că, deşi e român get-beget, Boghi a lăsat partidele româneşti ca să candideze din partea UDMR. "Îi place politica!", zice o vecină care l-a şi votat.

"Aici lumea votează omul, nu partidul", continuă bărbatul, sosit din ţarină într-o fugă şi dornic să povestească. O face fără supărare, cu liniştea unuia care n-are ce ascunde. "Asta-i situaţia. Ce să fac, dacă un individ nu beneficiază de aceleaşi drepturi ca un partid?", rezumă, simplu, Traian felul în care a ajuns UDMR-ist.

La început, în 1996, când pe uliţele satului au aterizat politicieni veniţi de la oraş ca să-şi caute adepţi pentru Convenţia Democratică, s-a băgat în PNL. "Nu le prea aveam cu politica, cu manevrele astea, liste, ordine, coeficient. M-au pus al treilea pe listă. Primii doi au ajuns consilieri, iar unul a fost ales apoi viceprimar. Cum apoi nu mai putea cumula amândouă funcţiile, am ajuns eu consilier în locul lui".

Apoi, cu Vadim

La mandatul următor, în 2000, a candidat din partea Uniunii Forţelor de Dreapta. Aşa a fost să fie, spune Bogan, după gâlceava şefilor de la Bucureşti. "Am fost delegat la congresul din 1999. Era pe acolo şi Mircea Teaha, şi Octavian Bot (n.r. - lideri UFD). Tare bine m-am înţeles cu ei", spune criştioreanul. Şi a fost din nou votat. "Ştiţi cum îi la ţară, fiecare cu fiecare, se ia pe rudenie, pe vecini"...

Doar că, trei ani mai târziu, s-a băgat dihania în partid şi s-a desfiinţat. Aşa a rămas Traian de căruţă, că şefii lui "de treabă" nu s-au mai gândit la el şi l-au abandonat. Atunci a ajuns la PRM. "Am fost bun prieten cu Sorin Husăsan (n.r. - fost prim-vicepreşedinte PRM Bihor), băiat de ispravă şi de caracter. Tot m-o purtat, «hai la noi, hai la noi!»". Şi a mers. În 2004 era deja şeful organizaţiei comunale a PRM, başca în capul listei pentru Consiliul Local şi candidat la Primărie. "O formalitate, că nu mă prea pricepeam eu cu ce se mănâncă funcţia!", recunoaşte bărbatul.

N-a fost o perioadă prea bună. Cu o fată la liceu şi una la facultate, ţinute dintr-o pensie de miner, şefia la partid era o pălărie prea mare. "Ne-a pus Vadim plan la adeziuni, eram obligat să plătesc abonament la Tricolorul, mai trebuia să le plătesc şi cotizaţia la oameni, că mi-era ruşine să le cer. Nu era o sumă mare, dar se aduna dacă trebuia să achit pentru toţi. Îmi dădeam toată indemnizaţia de consilier", povesteşte Traian.

Independent, caut partid

În 2005 a trebuit să plece şi de la PRM, după ce a îndrăznit să-l critice pe Tribun, iar şefii de la Oradea au aflat. "La conferinţa judeţeană preşedintele Paul Magheru a zis că nu mai vrea să mă vadă. Nu-i nimic, mi-am dat demisia". Dar a invocat motive personale, fiindcă "aşa-i frumos, să laşi loc de bună ziua la toţi".

Restul mandatului de consilier a rămas independent. Şi tot independent a candidat, în 2008, pentru un nou mandat. I-a scăpat doar detaliul că, potrivit Legii electorale, candidaţii independenţi nu primesc voturi prin redistribuire. "După prima fază de distribuire a mandatelor ai prins 5% pe coeficientul partidului şi intri la redistribuire de mandate. Independentul, salut! Eu am strâns 35 de voturi, dar aveam nevoie de 100". Ca urmare, în următorii 4 ani a stat pe tuşă.

În 2012, ar fi vrut înapoi în Consiliu. Şi pentru că-i place, dar şi pentru bani. "Fetele sunt încă studente, aici n-avem unde munci decât în ţarină. Şi apoi mă şi pricep, că mai citesc legea, nu ca alţii", se făleşte el. Ca să nu mai rămână pe dinafară, a pornit în căutarea unui partid, dar târziu: cu trei zile înainte de data limită de depunere a candidaturilor. La USL şi PDL nu l-au vrut, iar la PRM nu mai voia să se întoarcă. "PNG-ul lui Becali nu mai exista, la Forţa Democrată a lui Petre Roman, la PPDD şi la Partidul Pensionarilor ar fi fost loc, dar cereau să aduc oameni pentru toată lista. Păi, de unde? N-aveam timp..."

Câştigător cu UDMR

Atunci a venit telefonul salvator de la fostul coleg din PRM, Sorin Husăsan, care i-a găsit loc, culmea, la... UDMR! "L-am întrebat «Nu ştii o filială de partid?». Nici nu mă mai interesa culoarea. După câteva ore m-a sunat: «Am un prieten la UDMR, Szabo Jozsef, consilier local UDMR la Oradea. Îl trimit la tine, că şi aşa merge în zonă, să ai un partid în spate»", i-a spus Husăsan.

Zis şi făcut. Iar în câteva ore, a şi intrat în campanie. Bani n-a avut, deşi i-ar fi fost mai uşor. "Nu să mergi din casă în casă şi să dai bani, dar unora le place să le dai o atenţie la birt, ceva...". Aşa, s-a bazat doar pe apropiaţi: familie, socri, cumnaţi, vecini, prieteni. A strâns 51 de voturi, suficient pentru un nou mandat. Asta spre deosebire de candidaţii PRM şi PPDD, care n-au obţinut nimic. "Până acum, cât am fost cu unii şi alţii pe listă, toţi au zis că ei au adus voturile, nu eu. Acum s-a văzut că nu-i aşa".

Românul UDMR-ist

Sătenii şi colegii lui Bogan din Consiliul Local privesc situaţia cu umor şi înţelegere. Mai fac glume, gen "ungurul" Traian, dar el le-o întoarce, vorbindu-le ungureşte. Atâta cât ştie el: Jó napot (Bună ziua), Viszont látás (la revedere), mit csinálsz (ce mai faci)... "Eu nu-s şovinist. Sigur că-s patriot, nu mă încântă, ba chiar mă irită atrocităţile ungurilor din '40-‘44, dar nu pot să-i judec pe ăştia de acuma pentru ce-or făcut ăia atunci, că ar trebui să fim tot într-o pizmă şi-ntr-o duşmănie!", explică bărbatul.

Deşi lumea l-ar putea acuza de traseism, în UDMR e hotărât să rămână până la capăt, căci ungurii i-au oferit încrederea pe care celelalte partide nu i-au acordat-o niciodată. La votarea bugetului pe 2013, de pildă, colegii din UDMR au făcut lobby să rupă pentru Criştior 5.000 lei din bugetul judeţului. "M-o sunat cu o zi mai devreme Szabo Jozsef să-mi spună: «Uite, mâine se votează bugetul, pentru dumneavoastră UDMR susţine un părculeţ de joacă pentru copii». Puteau să dea unde or avut de-ai lor, dar mi-or dat mie. Din banii ăştia s-au cumpărat tobogane şi leagăne în trei sate. Mi-or zis să mă gândesc şi la alte proiecte, că le vor susţine".

Nişte drăguţi

De câte ori are drum la Oradea, Traian trece pe la sediul UDMR. A ajuns să-i cunoască aproape pe toţi, mai puţin pe liderul Alexandru Kiss. Deşi tare ar fi vrut să-i mulţumească personal. Când e la partid, toţi îi vorbesc româneşte, până şi cei care, spune hâtru, ştiu atâta română cât ştie şi el ungureşte. L-au chemat chiar şi la şedinţe, dar nu are maşină, aşa că a fost obligat să refuze. "Mi-au zis să nu-mi fac probleme, că pentru mine nu e nimic obligatoriu. Şi că ei nu-mi cer nimic, să votez cum îmi dictează conştiinţa. Aşa şi fac", spune Bogan.

Ar vrea să-i invite, la rândul său, să-i vadă comuna. O ocazie ar fi fost serbarea câmpenească de la Izvorul lui Horea, care se ţine între Sălişte de Vaşcău şi Poiana, pe locul unde Horea ar fi poposit în drum spre Viena. Ar fi fost nepotrivit, însă, recunoaşte, să-i aducă fix la o serbare românească! Aşa că s-a dus singur...

Cu laleaua

Orice ar fi, Traian e trup şi suflet alături de noul său partid. Şi el, şi familia au votat laleaua la alegerile parlamentare şi vor face la fel şi pe viitor. La următoarele alegeri locale va candida, cum altfel, tot din partea UDMR. Nu de alta, dar nu-i trădător. "Să-mi fie iertat, nu mă distanţez de cei care mi-au întins o mână de ajutor", susţine el.

De când cu "spatele" pe care îl are acum şi banii pe care i-a adus, moţului udemerist i-a mers buhul, iar doi consilieri, un primar şi un viceprimar din comunele învecinate, chiar i-au spus, mai în glumă, mai în serios, că sunt gata să-l urmeze. În fond, ungurii lui au dovedit că ţin la românul lor atunci când fraţii români au încetat s-o facă...

Când colegii i-au spus că un român vrea să candideze pe lista UDMR, preşedintele executiv al organizaţiei judeţene, Szabo Odon (foto), a crezut iniţial că e vorba de o provocare. "Am mai avut membri români în zone cu populaţie mixtă, dar asta a fost o premieră, căci în Criştior nu există maghiari", spune deputatul.

Ulterior, însă, şi-a dat seama că solicitarea era serioasă. "Am aflat că e om de încredere, care doreşte cu adevărat să vină alături de noi. Mă bucur pentru dânsul şi e lăudabil că a reuşit datorită calităţilor personale, nu voturilor maghiarilor", zice deputatul, hotărât să-şi ajute în continuare colegul de partid român. Cât despre românii care doresc să-i urmeze exemplul, Szabo spune că sunt bine primiţi. "Până acum UDMR nu a mers pe această direcţie, dar nu mi se pare un lucru rău. În fond, în ţară am avut voturi din Tulcea până în Botoşani"...