Universitate pentru to(n)ţi: Ca să-şi îngroaşe numărul plătitorilor de taxe, Universitatea s-a grăbit să-şi înfiinţeze controversatul colegiu postliceal

Toamna, în universităţi, se numără bobocii, indiferent că au sau nu diplomă de Bacalaureat! Controversate încă din prima zi în care s-a vorbit despre ele, colegiile postliceale universitare, inventate în acest an la sugestia Guvernului, au rupt în două spaţiul academic. De-o parte sunt marile centre universitare, care nici nu vor să audă de "studenţi" fără Bac, iar de cealaltă universităţile mai modeste, care par să se bucure că vor avea cui să taie chitanţe.

Şefii Universităţii din Oradea s-au grăbit să intre în cea de-a doua categorie, chiar înainte să ştie exact ce înseamnă aceste colegii. Abia după ce decizia a fost criticată de studenţi şi de profesori deopotrivă, au început să regrete. Aşa că au "îngheţat" anul...

Studenţi vs. "postliceali"

Pe 30 iunie, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 49/2014 făcea, dintr-un şut, 97 de modificări la Legea Educaţiei. Printre noutăţi se numără şi posibilitatea organizării de cursuri postliceale, denumite "cursuri terţiare nonuniversitare", ţinute însă în universităţi, prin înfiinţarea aşa-numitelor colegii cu o durată între unul şi trei ani. Absolvenţii acestor cursuri ar urma să devină, ca şi cei ai şcolilor postliceale, muncitori calificaţi în domeniul studiat.

Pe 9 septembrie, când Ministerul Educaţiei a publicat metodologia de înscriere în aceste colegii, în mediul universitar s-a lansat o dezbatere despre oportunitatea lor. Asta pentru că, potrivit legii, în învăţământul postliceal poate accede orice persoană, adică inclusiv absolvenţii de liceu care nu au fost în stare să-şi ia Bacalaureatul şi care, tocmai din acest motiv, nu pot fi studenţi!

Constatarea a zguduit universităţile din toată ţara. Conducerea Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca a avut o opoziţie vehementă, avertizând că nu doar amestecarea şi confuzia studenţi-"postliceali" e indezirabilă, ci şi efectele. "Atenţionăm că, în anumite universităţi, sub cupola colegiilor, urmează a se înmatricula cursanţi fără Bacalaureat care vor deţine mediat, prin mecanismul recunoaşterii de credite, un statut de veritabil student", argumentau şefii UBB.

Studenţi impostori

Cum ar putea un cursant de postliceal să ajungă student? Legea Educaţiei permite, încă din 2011, recunoaşterea de către universităţi a examenelor promovate în postliceale. De pildă, un absolvent de colegiu postliceal de informatică care promovează Bacalaureatul poate cere unei facultăţi de informatică să-i recunoască creditele, adică să-i acorde "punctaj" întocmai ca unui student. După ce-şi echivalează toate cursurile, ar putea să adune suficiente credite încât să promoveze "matematic" anul I şi să ajungă student direct în anul II. Un scenariu umilitor pentru studenţii autentici...

Reacţii similare UBB au avut majoritatea universităţilor de tradiţie şi de prestigiu: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Politehnica din Timişoara etc. La polul opus s-au situat, iute, universităţile private, care au şi început înscrierile la colegii, în timp ce multe universităţi de stat au ales să mai "coacă" subiectul.

Studenţii au pus frână

Nu la fel s-a întâmplat la Universitatea din Oradea, unde Consiliul de Administraţie (format din rector, prorectori şi decani) şi Senatul au înfiinţat Colegiul Postliceal încă din luna iulie, iar facultăţile de Ştiinţe, Medicină şi Mediu şi-au pregătit deja lista cursurilor pe care vor să le organizeze. Rectorul Constantin Bungău a şi numit un director al noii structuri, în persoana conferenţiarului Marieta Lestyan (de la Medicină), iar lunea trecută a trimis Senatului spre dezbatere şi aprobare proiectul de înfiinţare propriu-zisă a unor cursuri, precum cele de Asistent farmacie, Cosmetică medicală, Analist programator ori Tehnician chimist de laborator.

Iniţiativa a fost oprită de studenţi, care au spus că se simt dispreţuiţi şi au ameninţat că părăsesc sala Senatului. Pentru că fără ei şedinţa ar fi rămas fără cvorum, dar şi pentru că unii profesori erau de acord cu ei, forul de conducere colectivă a decis să retrimită documentele rectorului, spre analiză.

După şedinţă, şefii executivi ai Universităţii n-au mai fost la fel de grăbiţi. "Împreună cu rectorul, am decis că este tardivă demararea colegiului în acest an, deoarece în preuniversitar au început deja înscrierile la postliceale", spune preşedintele Senatului, Sorin Curilă (foto). O recunoaşte şi rectorul Bungău: "Colegiul rămâne inactiv. Aceste programe de studii trebuie acreditate, procedură care nu se face peste noapte".

Student, doar teoretic

Pe de altă parte, rectorul a cerut lămuriri Ministerului Educaţiei cu privire la durata acestor cursuri şi la programele de învăţământ. Bungău crede în continuare în necesitatea colegiului dar, spune el, nu ca soluţie pentru tinerii fără Bac ori pentru universităţile rămase fără studenţi, ci pentru a scoate tineri calificaţi în anumite domenii. "Sigur că este deranjant pentru Universitate şi pentru studenţi că pot avea colegi fără Bacalaureat. Dar şi până acum la şcolile postliceale puteau învăţa absolvenţii fără diplomă", aminteşte el.

Bungău îşi contrazice colegii de la UBB cu privire la posibilitatea promovării cursanţilor de la postliceală în facultăţi, în anii superiori: "Acest lucru e posibil doar teoretic. Practic, un cursant nu va putea aduna într-un an de postliceală 30 de credite, câte sunt necesare pentru promovarea unui an de facultate la Universitatea din Oradea". Cel mult, zice rectorul, cursanţii ar putea să-şi echivaleze câteva cursuri, fapt posibil şi până acum, în baza Legii Educaţiei.

"Să nu fim ipocriţi!"

Decanul Facultăţii de Ştiinţe, Sanda Filip, pledează şi ea pentru colegiu, pentru că n-ar fi o premieră: "Universităţile mai fac cursuri postliceale, în proiectele europene pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Şi noi am avut multe, şi la niciunul nu am cerut diploma de Bac. Să nu fim ipocriţi!". În opinia ei, colegiul e pentru cei care vor să se califice într-o meserie, nu să facă neapărat o facultate. "Cred că se vor simţi mai confortabil să facă acest curs în Universitate", crede decăniţa despre viitorii "elevi".

Ca ea mai gândesc şi alţi universitari, mai cu seamă că văd în colegiu o sursă bună de venituri pentru Universitatea săracă şi îndatorată. "Ar trebui să organizăm doar cursuri care să nu aibă continuitate la licenţă, să nu existe dubii că îi transformăm pe cursanţi în studenţi", a precizat o altă profesoară.

"Nimic bun"

De cealaltă parte se află profesorii care se opun înfiinţării colegiului, invocând ştirbirea prestigiului oricum fragil al Universităţii, prin înscrierea "loazelor" fără Bac. Profesorul Mircea Morariu, de la Facultatea de Litere, i-a felicitat ironic, pe Facebook, pe şefii Universităţii, fiindcă au inclus instituţia în lista celor de mâna a doua, care vor să ţină cursuri postliceale doar pentru bani, şi nu în rândul celor ce ţin ştacheta ridicată.

Iar ca Morariu sunt mulţi alţii. "A înregistra cursanţi fără Bacalaureat în sistemul universitar reprezintă o abandonare a principiilor referitoare la calitatea învăţământului. Învăţământul universitar şi cel  preuniversitar, chiar dacă slujesc aceluiaşi interes, sunt structurate diferit, iar suprapunerea lor nu poate aduce nimic bun", spune conferenţiarul Vasile Aurel Căuş (foto), cancelar general al Senatului Universităţii.

În fine, tot contra sunt şi anonimii care comentează pe internet, la ştirile apărute pe această temă, afirmând că Universitatea trebuie să se delimiteze de rataţi. Ca să nu redevină, cum a remarcat unul, un subinstitut de ingineri care umple oraşul de noi diplome, dar tot fără valoare...

Deşi multe universităţi private din ţară au început deja înscrieri la şcoli postliceale, la Universitatea Agora din Oradea acest lucru nu se va întâmpla. "Am risca un deficit de imagine, adică să fim asimilaţi cu o non-universitate, sau cu o fabrică oarecare de diplome, ca să mă exprim în limbaj jurnalistic", spune rectorul Agora, Ioan Dziţac (foto).

Deşi acceptă ideea că şi absolvenţii care pică Bacul pot fi capabili, universitarul spune că primirea lor în universităţi nu ar face deloc o impresie bună. Dziţac adaugă că există posibilitatea bugetării colegiilor din universităţile de stat la fel ca a facultăţilor, aşa că un colegiu postliceal privat nici măcar nu ar fi atractiv pentru potenţialii "clienţi".