Eco Merită! Cea mai mare livadă de mere ecologice din România este la Cheresig (FOTO)

Considerat regele fructelor, mărul e unul din cele mai lăudate poame ale pământului. Vindecător în bolile de stomac, migrene, dureri de ficat şi de splină, este cu atât mai bun dacă n-a fost atins niciodată de chimicale. Logic, în aceste condiţii ar trebui să fie şi mai căutat.

Pe asta şi mizează orădeanul Constantin Demian, administratorul singurei livezi de mere ecologice din Bihor şi cea mai mare din ţară. Zilnic, livada sa din Cheresig scoate la vânzare lăzi uriaşe cu mere "curate" ca-n vremea bunicilor, plus câte o tonă de suc la fel de natural.

Mere cu diplomă

Livada de la Cheresig se întinde pe 20 de hectare şi a fost plantată în 2006 de un bihorean, Teodor Ianc, în parte cu fonduri europene. Anul trecut, afacerea a fost cumpărată de Constantin Demian, patronul unei firme de construcţii, care a obţinut astă-vară, în iulie, certificarea ei ca livadă ecologică. "Demersul de certificare presupune că trei ani de zile se iau continuu probe de sol şi de fructe", explică Demian.

Actul primit de la Ecoinspect, organismul românesc care verifică agricultorii ecologici, garantează că fiecare măr din livada de la Cheresig este 100% natural, exact ca-n vârf de munte. De altfel, aici se foloseşte ca îngrăşământ doar gunoi de grajd sau dolomită, iar insecticidele sunt acceptate doar dacă au fost făcute din extract de plante. "Avantajul se vede cu ochiul liber: livada e vie, plină de insecte şi de păsări", spune administratorul (foto).

În această toamnă, depozitele frigorifice ale livezii sunt pline-ochi cu fructe. A fost un an îmbelşugat, iar întreprinzătorul se aşteaptă ca la finalul sezonului recolta să se ridice la cel puţin 300 de tone.

Ferit de fermentare

Când a cumpărat livada, Demian a dotat-o şi cu o instalaţie pentru producţia de suc de mere care, la rându-i, este certificată ecologic. Procesul e relativ simplu: merele spălate şi sortate sunt măcinate, iar apoi puse într-o presă unde sunt zdrobite prin presiunea apei. Sucul astfel obţinut ajunge într-un pasteurizator, unde e încălzit la 85 de grade vreme de 10 minute, pentru a fi curăţat de bacterii, iar apoi este introdus în aşa-numitele bag-in-box, nişte pungi speciale dotate cu robinet, care nu permit sucului să intre în contact cu aerul, drept urmare nu are cum să fermenteze. "Nedesfăcut, sucul are o valabilitate de un an. De la desfacere, o lună", explică Demian.

Sucul Merita Bio, care nu vede nici urmă de zahăr, conservanţi, arome ori apă, se găseşte în numeroase magazine din Oradea şi, încet-încet, oamenii îi prind gustul. "Consumatorii încep să se gândească că au nevoie de produse naturale", spune Demian.

Suc româno-polonez

Pe lângă suc, în livada de la Cheresig se vând şi mere în lăzi, însă doar pentru firme. "Pieţarii au cumpărat anul trecut, când le-am livrat noi direct în piaţă. Aici nu vine niciunul să ia. Pe ei îi interesează strict banii, nu ecologia", spune administratorul livezii. Aşa că a şi renunţat să fugă după comercianţii din pieţe şi preferă să vândă doar celor care îi caută anume fructele sănătoase şi naturale.

Culmea este că ajunge să vândă merele eco unor firme din Polonia care le cumpără pentru a face... suc natural. "Eu nu am capacitatea de producţie atât de mare încât să le pot procesa pe toate, aşa că prefer să le vând şi ca atare", zice Demian. Muşterii sunt destui, căci marfă ca a lui nu prea mai are nimeni...

ECO-FERMIERII
Subvenţii sunt, doritori prea puţini

La mare modă în Europa, printre bihoreni agricultura ecologică prinde greu. Asta deşi prin Fondul European de Garantare Agricolă agricultorii eco pot primi subvenţii în perioada de conversie, adică de trecere de la agricultura convenţională la cea ecologică. Anul trecut, 112 fermieri din judeţ au depus cereri pentru a primi asemenea stipendii, însă anul acesta au înaintat hârtiile la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bihor doar 6.