Şeful ABA "Crişuri", Dumitru Voloşeniuc: "Omul amendat este mai atent"

Fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, liberalul Dumitru Voloşeniuc este de aproape două luni şeful Administraţiei Bazinale de Apă "Crişuri". De profesie jurist, directorul e convins că soluţia ca apele bihorene să fie curate este ca primăriile, îndeosebi cele din mediul rural, să-i amendeze pe cei prinşi că aruncă în râuri chiar şi un mic chiştoc de ţigară.

Pe de altă parte, deşi spune că lipsa fondurilor întârzie lucrări importante din judeţ, cum ar fi consolidarea barajului Leşu ori amenajarea malului stâng al Crişului Repede în Oradea în amonte de Podul Ferdinand, Voloşeniuc speră că anul viitor va veni cu veşti mai bune.

Apă avem, bani nu

- Vara a fost secetoasă şi nici toamna n-a adus, până acum, prea multe ploi. Cum stă Bihorul cu rezerva de apă?

- Rezerva este de 120 de milioane de metri cubi, dintr-o capacitate de stocare de 260 de milioane. Loc ar mai fi, deci, să facem rezerve, dar totuşi nu s-a pus problema să rămânem fără apă. Cu cantitatea pe care o avem putem întreţine cursurile de apă şi să asigurăm consumurile pe câteva luni de zile.

- Apele noastre sunt de obicei pline de gunoaie, pe care din când în când le adună voluntarii. Ce e de făcut pentru a avea ape curate?

- E clar că trebuie să lucrăm la mentalitatea cetăţeanului, dar şi administraţiile publice locale trebuie să dea amenzi. Oriunde în lume situaţia e aceeaşi: dacă omul a fost amendat o dată sau ştie că poate fi amendat, este mult mai atent. Nu trebuie decât să ne uităm la comportamentul românilor de îndată ce ies din ţară: toţi sunt mai controlaţi, căci nu vor să plătească amenzi. Dar când intră iar în ţară, deschid geamul maşinii şi aruncă flaconul pe unde apucă...

- Lucrările la amenajarea malului stâng al Crişului în Oradea, în zona Pieţei Independenţei, au fost oprite din lipsă de bani. Pe când vor fi reluate într-un ritm normal?

- Au fost deja reluate, însă într-un ritm mai lent, deoarece pentru această lucrare nu a fost alocat niciun leu pe anul în curs. Constructorul (Repcon - n.r.) a lucrat pe datorie şi la fel face şi acum. În bugetul anului viitor am solicitat sume consistente pentru ca lucrările să continue într-un ritm susţinut. Şi chiar dacă va începe şi lucrarea Primăriei, adică realizarea parcării subterane, nu ne vom încurca deloc unii pe alţii.

Leşu mai aşteaptă...

- De curând, ABA "Crişuri" a fost sesizată că pârâul Peţa emană în Oradea o duhoare insuportabilă. Aţi depistat cauza problemei?

- Da. Una din cele 17 evacuări pluviale era obturată. Dar s-au îndepărtat reziduurile, iar acum pârâul e monitorizat. Probabil la reţeaua pluvială a fost legată şi o canalizare clandestină de către cineva, fapt care a blocat evacuarea şi a împrăştiat mirosul.

- În ce fază e proiectul de întubare a pârâului Paris, care duce în Criş dejecţiile orădenilor din zona Gheorghe Doja?

- Lucrarea are ordin de aprobare din partea ministrului Mediului, trebuie doar bugetată.

- Cum decurg lucrările de consolidare a barajului Leşu?

- Proiectul a fost depus în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care între timp a fost suspendat. Aşteptăm deblocarea şi avem semnale că în primăvară vom putea începe lucrările.

Ţăranii aşteaptă apă din cer

- Ce se poate face pentru ca turismul să valorifice şi cursurile de apă propice de pildă raftingului şi altor sporturi de agrement?

- Singurul râu pe care poate fi practicat raftingul e Crişul Repede. Pentru a valorifica acest avantaj, ar trebui reabilitat barajul Leşu, ca să nu avem probleme de debite necontrolate. Apoi va trebui să stabilim un program cu firmele care duc turişti la rafting, pentru că nu putem lăsa apa să curgă anapoda şi să ne trezim toamna că nu mai avem apă în baraje, doar de dragul agrementului.

- Dar pentru utilizarea apelor în agricultură, prin irigaţii, ce se poate face? Din acest punct de vedere, cum stă judeţul Bihor?

- Maximum 5% din suprafaţa arabilă a judeţului a fost irigată în anii buni, înainte de ‘89. După 1990 sistemele nu au mai fost folosite, foarte multe canale de irigaţie au fost colmatate, iar azi se mai irigă doar 1% din terenuri. În plus, costurile fermierilor nu sunt subvenţionate, aşa că oamenii aşteaptă să cadă apă din cer...

- Ce alte investiţii are ABA "Crişuri" în program?

- Vrem să întubăm pârâul Paris, să consolidăm acumularea de lângă Marghita, să amenajăm văile Criş-Lunca şi Fâneaţa Mare, dar şi să facem câte un baraj la Preoteasa, în judeţul Sălaj, şi la Pietroasa, în Bihor. Mai avem trei proiecte transfrontaliere în evaluare, dintre care unul prevede implementarea unui sistem informaţional pentru managementul integrat Watman, prin care, în 36 de puncte de pe mai multe râuri, se vor măsura diferiţi parametri, precum nivelul şi calitatea apei.