Sate... luminate: Două comune din Bihor încearcă să devină independente energetic, construindu-şi propriile parcuri solare

La o aruncătură de băţ de Oradea, două comune şi-au propus să devină modele de responsabilitate, ecologism şi eficienţă. Cu bani europeni, la Borş şi la Oşorhei vor răsări două parcuri fotovoltaice care vor asigura independenţa energetică a satelor. Mai precis, razele de soare transformate în curent electric vor acoperi consumul de energie necesar iluminatului stradal din cele două comune, dar şi tuturor instituţiilor publice.

O singură meteahnă au ambele proiecte: de la momentul iniţierii până la implementarea propriu-zisă, tehnica panourilor fotovoltaice a avansat. Aşa că sătenii vor avea parte de sisteme nou-nouţe, dar totuşi nu ultimul răcnet...

Pentru toată comuna

Primăria Borş cheltuie lunar aproximativ 50.000 de lei pentru plata facturilor de curent, atât pentru electricitatea folosită în instituţii publice, cât şi pentru iluminatul stradal. Din 2015, aceşti bani vor fi economisiţi, deoarece edilii au decis ca pe un teren de 5 hectare din satul Santăul Mare să monteze panouri ce vor capta energia soarelui pentru a o transforma în curent electric. "Vom amenaja un parc fotovoltaic cu o putere de un megawatt", anunţă Lucaci Sandor, managerul de proiect.

Parcul va oferi curentul necesar funcţionării tuturor instituţiilor publice de pe raza comunei şi a iluminatului public stradal. "Va acoperi consumul şcolilor, grădiniţelor, dispensarelor, staţiilor de epurare şi, evident, al clădirii Primăriei. Inclusiv iluminatul pe DN 1 spre vama Borş", precizează Lucaci. Parcul va număra 4.168 de panouri fotovoltaice, fiecare cu o capacitate de 240 W.

Curent la schimb

Centrala solară va avea şi un contor care va măsura cu exactitate cât curent produce parcul. "Energia produsă va fi "vărsată" în reţeaua naţională de electricitate, dar se va compensa automat în facturi", explică Lucaci. Altfel spus, Primăria nu îşi face şi propria reţea de distribuţie a energiei, ci îşi va face socotelile cu furnizorul naţional de electricitate, care îi va scădea din cheltuieli, lună de lună, curentul astfel produs. Aşa că întreaga comună va fi iluminată fără să plătească niciun leu. Dacă va produce energie peste necesarul propriu, Primăria va primi aşa-numite certificate verzi, pe care le va putea tranzacţiona pe piaţă, astfel că ar putea ajunge chiar să facă şi profit.

Întreaga investiţie de la Borş se ridică la 19,7 milioane de lei, din care 15 milioane provin de la Fondul European de Dezvoltare Regională şi de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Pe cont propriu

Un parc similar, dar de o putere mai mică, va fi realizat şi de Primăria Oşorhei, tot cu bani europeni. Întinsă pe 2,5 hectare la Fughiu, facilitatea va avea o putere de 0,6 MW, produsă prin 9.480 de module fotovoltaice de câte 75W fiecare. "Va asigura curentul pentru şcoli, Primărie, cămine şi o bază sportivă, plus iluminatul public", explică primarul Ioan Pop (foto).

Acesta va fi al treilea proiect fotovoltaic de pe raza comunei Oşorhei, căci la marginea acesteia mai există un parc, realizat integral de o companie privată, iar un altul este în lucru, ca urmare a unui parteneriat public privat realizat de Primărie cu o altă firmă. Totuşi, la fel ca parcul din Borş, acesta nou este realizat exclusiv de administraţia locală.

Depăşiţi de tehnică

Ambele proiecte, din Borş şi din Oşorhei, mai au ceva în comun: cele două primării au depus proiectele spre finanţare în 2010, dar din cauza birocraţiei româneşti şi europene contractele propriu-zise au fost semnate abia zilele trecute. Amănuntul face ca, din păcate, proiectele să aibă din start un handicap: din punct de vedere tehnologic sunt cam expirate. "Nu ne aşteptam să dureze atât de mult partea birocratică. Între timp, tehnica panourilor fotovoltaice s-a dezvoltat", spune Lucaci Sandor.

Pe româneşte, asta înseamnă că panourile care vor fi folosite în cele două parcuri erau printre cele mai bune în urmă cu trei ani, dar cele existente astăzi pe piaţă sunt mai sofisticate, capabile să capteze lumină chiar şi de la lună. Cum proiectele şi aşa aprobate greu nu mai pot fi modificate, primăriile vor trebui să se mulţumească cu soluţiile de acum trei ani chiar dacă, în 2015, când investiţiile vor fi finalizate, panourile vor fi şi mai mult depăşite. Chiar şi aşa, le vor lua edililor de pe cap grija plăţii unor facturi deloc neînsemnate.