Reciclare pe lege: De ce colectarea selectivă este o obligaţie şi nu un moft al autorităţilor ori al ecologiştilor

După aderarea la Uniunea Europeană, România a trebuit să abandoneze practica arhaică a adunării mormanelor de gunoaie pe la marginea localităţilor. Ca să fie în ton cu civilizaţia, toată ţara şi-a transformat gropile de gunoaie în halde ecologice, iar o nouă obligaţie, derivată din legile europene, a apărut pentru toate municipiile: colectarea selectivă a deşeurilor. Mai precis, acestea au primit obligaţia să reducă anual cu 15% deşeurile depuse în halde. Dacă nu se conformează, plătesc. Din banii tuturor, fireşte...

Bani pentru Fond

În august 2008, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 196/2005, privind Fondul de Mediu al României, a fost modificată, introducându-se contribuţiile datorate de primării pentru deşeurile produse. Ea precizează că veniturile fondului se constituie dintr-o "contribuţie de 100 lei/tonă datorată de unităţile administrativ-teritoriale începând cu data de 1 iulie 2010, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi încredinţate spre eliminare finală". Altfel spus, primăriile care nu se achită de datoria de a scădea cantităţile de deşeuri trebuie să plătească 100 lei pentru fiecare tonă în plus dusă în halde.

Ordonanţa nu face referire la modul în care primăriile ar trebui să reducă deşeurile, dar ulterior au apărut legi care au lămurit ceea ce europenii ştiau de multă vreme: cantităţile de gunoi "încredinţate spre eliminare" nu pot fi mai mici decât prin reciclare. Drept urmare, prin modificări aduse Legii salubrităţii 101/2006, primăriile au fost obligate la "adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru generalizarea colectării selective a deşeurilor, în vederea valorificării, tratării şi depozitării controlate a acestora".

Datorii achitate

Obligaţii de care Primăria Oradea, alături de partenerii săi, operatorul licenţiat de salubritate RER Ecologic Service şi administratorul haldei ecologice Eco Bihor, s-a şi achitat: deşeurile au fost împărţite în două categorii, fracţie umedă (deşeuri menajere) şi fracţie uscată (PET-uri, hârtii, cartoane, doze de aluminiu, sticle etc.), iar orădenii au primit gratuit containere sau saci în care să colecteze deşeurile reciclabile.

Firma de salubritate a înfiinţat trasee distincte de colectare a acestor deşeuri, cu utilaje diferite şi în zile diferite de cele în care se strâng deşeurile menajere. De cealaltă parte, Eco Bihor a înfiinţat staţia de sortare, unde reciclabilele sunt împărţite pe categorii, balotate şi predate firmelor care fac reciclarea propriu-zisă.

Toate deşeurile din staţie fac parte din statistica municipalităţii privind reciclarea. Când raportează Administraţiei Fondului de Mediu dacă a redus sau nu cantităţile din haldă, Primăria demonstrează acest lucru prin cantităţile valorificate. Din acest motiv, este foarte important ca reciclabilele orădenilor să ajungă în utilajele RER, iar apoi la staţia de sortare, nu să fie reciclate de firme private, căci doar aşa intră sigur în statistica oraşului.

Obligaţie cetăţenească

Pentru ca primăriile să-şi atingă ţintele, legislaţia a stabilit obligaţii exprese şi pentru cetăţeni, derivând din aceeaşi Lege a salubrităţii, care prevede că "membrii comunităţilor locale, persoane fizice sau juridice, au obligaţia să asigure precolectarea pe categorii a deşeurilor reciclabile rezultate din gospodării sau din activităţile lucrative pe care le desfăşoară".

Totodată, Hotărârea de Guvern 621/2005 privind gestionarea deşeurilor din ambalaje obligă cetăţenii "să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite", ambalajul fiind "orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor". Altfel spus, deşeuri de ambalaj sunt şi pungile de plastic, PET-urile, cutiile şamd. Legea 211/2011, privind regimul deşeurilor, impune şi ea cetăţenilor "să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtii, metal, plastic şi sticlă".

Aşadar, orădenii nu duc lipsă de legi care să-i oblige să îşi trimită deşeurile la reciclat, nici de motive pentru a o face. Până acum, Primăria s-a achitat an de an, la limită, de obligaţia de a reduce cu 15% deşeurile depuse la haldă, dar această datorie trebuie respectată în continuare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, banii pe care municipalitatea îi va trimite la Bucureşti vor fi scoşi, indirect, din buzunarul fiecărui cetăţean. Şi care bun orădean şi-ar dori aşa ceva?...