Lebedele Bihorului: Crişul Repede a devenit adăpostul a zeci de perechi de lebede(FOTO)

Spre bucuria orădenilor, în zona podului Sovata s-a stabilit din luna februarie o familie de lebede care a şi cuibărit în stufărişul de pe Criş. Acum, cele şapte exemplare se plimbă zi de zi pe râu, sub privirile trecătorilor care se bucură de noii "vecini".

Ce nu ştiu însă orădenii este că nu doar în oraş pot fi admirate graţioasele păsări, ci şi în mai multe alte zone din judeţ străbătute de Crişul Repede.

Coabitare în jungla urbană

De ani buni, de cum dădea frigul în zonele nordice ale Europei, o mulţime de lebede veneau să ierneze la Oradea. Păsări acvatice, din familia anatideaelor, înrudite cu gâştele, ele puteau fi uşor recunoscute după gâtul curbat (au cel mai mare număr de vertebre cervicale dintre toate vertebratele) şi după penajul alb aproape imaculat. În zona fostului pod de pontoane, orădenii vedeau an de an frumoasele înaripate, care totuşi nu zăboveau pe aici mai mult de câteva săptămâni.

Pentru prima oară, anul acesta un cuplu de lebede a decis însă să rămână aici, stabilindu-şi "domiciliul" lângă Podul Sovata. Femela a depus ouă, iar acum cuplul, împreună cu cei cinci pui care încet-încet se apropie de maturitate, îşi petrece viaţa în stufărişul de pe malul Crişului. Ca ele mai sunt multe altele, pe o mare parte a cursului râului.

Casă bună

La începutul verii, în zona Cheresig puteau fi văzute mai multe familii de lebede, păsări caracterizate prin monogamie. Brusc, în luna iunie, au dispărut. "Habitatul nu le-a fost perturbat, aşa că nu ştim de ce au plecat, şi nici încotro au luat-o", zice Mihai Togor (foto), şeful Aqua Crisius, asociaţia care are în grijă situl natural al cursului Crişului Repede.

Săptămânile trecute, membrii Aqua Crisius au descoperit alte perechi în amonte, în zona Sântion. "Sunt în jur de 16 exemplare. Nu ştim dacă sunt aceleaşi care erau la Cheresig sau nu, dar se află aici de ceva timp", precizează Togor.

În zona unde Crişul formează un aşa-numit golf, păsările par să-şi fi găsit un cămin ideal. Pe malurile pline de stufăriş îşi găsesc uşor de mâncare: alge, plante, rădăcini. Nu par deloc deranjate de pescarii din zonă, care, la rândul lor, nu au încercat să le facă nimic rău. Cel puţin până acum.

Astfel de colonii au mai fost sesizate şi în zona Fughiu şi Lugaşul de Jos. "De la Fughiu au plecat, la Lugaş încă mai sunt. Sperăm doar să nu fie puse pe fugă de colonia de romi din apropiere", zice ecologistul.

Mediu propice

Ce a adus în Bihor atât de multe lebede încă nu ştie nimeni. "Ar trebui studiate îndelung de specialişti. Abia atunci am putea spune de ce vin şi de ce rămân", zice Togor. Totuşi, unii pun "exodul" pe seama lucrărilor de îndiguire care se derulează pe unele râuri din Ungaria, unde anii trecuţi trăiau colonii întregi de lebede. Betonarea malurilor pare să alunge păsările care, în lipsa vegetaţiei, nu mai au ce mânca.

Logic, pentru ca lebedele să rămână la noi, singurul lucru care poate fi făcut este păstrarea intactă a habitatului natural. "Nu permitem nimănui să taie stufărişul. Asta sigur le-ar alunga", precizează preşedintele Aqua Crisius, care admite că e foarte posibil ca tocmai malurile naturale ale Crişului să fie ceea ce le atrage. Pe de altă parte, alţi specialişti presupun că schimbările climatice ce se accentuează de la an la an determină păsările să capete alte obiceiuri decât cele cunoscute, inclusiv să-şi schimbe "domiciliul" ori zonele în care petrec anumite anotimpuri.

La unguri e la fel

O "invazie" de lebede are loc şi imediat dincolo de graniţa României. "Reprezentanţii Parcului Naţional Hortobagy (n.r. - situat dincolo de frontieră, în Hajdu-Bihar) mi-au spus că şi la ei numărul de lebede a crescut substanţial de-o vreme. Dar nu sunt foarte fericiţi, pentru că lebedele, fiind agresive, distrug habitatul altor păsări", zice Togor.

La noi, din fericire, par totuşi să convieţuiască bine cu restul zburătoarelor din zona Sântion, care nu sunt deloc puţine. Şi cine ştie, dacă se vor "înţelege" între ele şi nu vor fi alungate de oameni, în vecinătatea Oradiei ar putea apărea o deltă. Chiar dacă una mai mică...