Ioan Chereji, decanul Facultăţii de Protecţia Mediului: "În ecologie nu trebuie să fim talibani"

Decanul celei mai "eco" facultăţi orădene, prof.dr.ing. Ioan Chereji, se jură că şcoala pe care o conduce nu scoate absolvenţi de duzină, ci specialişti cu adevărat pregătiţi în domeniile lor.

După terminarea studiilor, cei mai mulţi ajung în sectorul privat, promovând o agricultură durabilă, înfiinţându-şi propriile ferme ori lucrând în unităţi de alimentaţie publică şi agroturism. Cel mai important, însă, în opinia decanului, e faptul că toţi înţeleg că pot exploata mediul înconjurător cu simţul măsurii şi al răspunderii.

Între agricultor şi "termopangii"

- Câţi absolvenţi produce anual Facultatea de Protecţia Mediului? Sunt ei cu adevărat pregătiţi?

- Noi pregătim două categorii de studenţi: pe cei care fac agricultură şi pe cei care exploatează şi apără totodată mediul. Toţi au interesul ca mediul să fie protejat, pentru că din asta trăiesc. Agricultorul ştie că trebuie să îngrijească pământul, ca să-l poată folosi acum, dar şi peste 5 ani. Zootehnistul, la fel, ştie că animalul trebuie şi îngrijit, şi iubit. Anual avem cam 600 de absolvenţi, pregătiţi în specializările în care îi şcolarizăm. Iar asta se vede prin faptul că ajung să lucreze în domeniul lor. În toate microfermele din Bihor găsim absolvenţi de-ai noştri. Super-ferma de la Batăr, una dintre cele mai moderne din Europa, e coordonată de un absolvent de-al nostru. Ferma de vaci de lapte de la Sântandrei e coordonată de un student de la noi. Insistăm foarte mult pe practica cu adevărat practică a studenţilor, nu pe practica pe hârtie. Să vadă cum se spală un vas şi cum se amenajează o cameră de hotel, să vadă cum intră sămânţa în pământ şi cum se creşte animalul în adăpost.

- Cu ce realizări se laudă studenţii şi profesorii în domeniul ecologic?

- Cu acţiuni precum cea de sâmbătă, când 50 de studenţi au mers la Pietroasa să facă plantări. Totodată, studenţii fac practică în staţia de epurare a oraşului şi învaţă cum funcţionează. Avem şi agricultori buni: colegul Mihai Cărbunar e unul din pionierii agriculturii ecologice din România.

- Care specializări sunt cele mai căutate şi la care vă gândiţi că ar trebui renunţat?

- Avem specializări foarte bine cotate, în care selecţia este serioasă şi pretenţiile sunt foarte mari: Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare, Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism, Silvicultură. Concurenţă ceva mai mică avem la cele legate de agricultură, unde anual avem cam 50 de locuri din care se ocupă 40. Mai puţini candidaţi avem la Prelucrarea Lemnului, dar ies meseriaşi foarte buni. Mulţi dintre "băieţii cu termopane" pe care îi vedeţi pe piaţă sunt absolvenţii noştri şi ne mândrim cu ei.

Studenţi la muncă

- Ce baze didactice are facultatea şi cum sunt folosite?

- Avem parcul dendrologic de la Gurahonţ, cu 2.000 de specii clasificate, care în mod obişnuit nu sunt caracteristice pentru România, o bază didactică la Carei, cu 34 de hectare de teren pe care trebuie să vedem cum le putem lucra, pentru că nu prea avem resurse financiare, şi un parc de vânătoare la Pietroasa. Lucrăm intens la staţiunea pomicolă din Oradea, unde vom planta mai multe specii şi soiuri de pomi şi viţă de vie, iar cei de la Zootehnie vor face şi o stupină. Şi avem colaborări cu foarte multe ferme, unde studenţii învaţă de la prelucrarea pământului până la recoltare, de la prelucrarea furajului până la producţia de carne, ouă, lapte...

- Cum se poate folosi oraşul de studenţii de la Protecţia Mediului?

- Primăria ne consultă la orice proiect de înfrumuseţare a oraşului, la amenajarea Crişurilor şi a parcurilor. Părerile noastre sunt cerute şi ascultate, iar noi le dezbatem şi cu studenţii. Aşa se poate folosi administraţia locală de studenţii şi cadrele didactice: solicitând opiniile specialiştilor.

Fără talibanism!

- În Oradea există ecologişti avizaţi?

- Ecologişti avizaţi sunt toţi absolvenţii. Toţi pleacă de aici cu spiritul ecologiei, învăţaţi să folosească cumpătat şi util tot ce au în jur, fără a strica echilibrul. Însă mai sunt şi alţi specialişti în Bihor care susţin ecologia adevărată. Important este ca niciunul dintre noi să nu ajungem "talibani", adică să ajungem să nu tăiem un pom pe motiv că şi-a făcut o cioară cuib în el. Trebuie să înţelegem priorităţile specifice unui oraş, totuşi.

- Este Oradea un oraş care pune preţ pe protecţia mediului?

- Am avut ocazia să văd multe oraşe, iar Oradea este pe un drum bun din punct de vedere al modului în care se gestionează mediul. Nu vreau să laud pe nimeni, dar ştiu că staţia de epurare din Oradea foloseşte foarte bine deşeurile pentru a produce biogaz. E o treabă nemaipomenită, nu multe oraşe fac asta. În plus, Oradea este un oraş curat şi, deşi unii nu recunosc, unul în care se poate respira sănătos.