În 2000, când s-a înfiinţat compartimentul Protecţia Mediului în cadrul Direcţiei Tehnice din Primărie, Daniela Demeter, de profesie inginer chimist, lucra de un an la Direcţia Relaţii Publice. Munca din nou-înfiinţata structură era, însă, mai pe profilul său, aşa că şi-a cerut transferul.
De atunci e consilier în acest compartiment şi e implicată în aproape tot ce înseamnă protecţia mediului pentru Oradea, de la investiţii şi proiecte până la campanii şi concursuri educative. Recent, a şi înscris oraşul în competiţia "Capitala Verde", convinsă că Oradea merită să fie recunoscută drept cel mai eco oraş al României...
Probleme: CET-ul şi groapa de gunoi
- Este Oradea un oraş care, prin deciziile luate de cei care-l conduc, protejează mediul?
- În opinia mea, da. Investiţiile care se fac au în vedere respectarea condiţiilor de mediu şi crearea unui mediu optim pentru locuitorii oraşului. Fiecare investiţie are un impact de mediu, pozitiv sau negativ, iar în Oradea s-a ţinut cont ca impactul să fie pozitiv ori ca efectele negative să fie minime. Banii folosiţi pentru modernizarea şi amenajarea tuturor zonelor verzi din oraş nu s-au dat neapărat pentru a creşte suprafaţa de spaţiu verde, ci pentru a se pune în valoare frumosul. În parcuri s-a investit foarte mult, s-a schimbat mobilierul, s-au montat instalaţii de irigare, s-au amenajat locuri de joacă cu aparate noi, pentru că ne dorim să fie o plăcere pentru orădeni să iasă în parcuri.
- Care sunt cele mai mari probleme de mediu ale oraşului?
- Problemele cele mai stringente sunt retehnologizarea Electrocentrale şi închiderea vechii gropi de deşeuri. În ce priveşte Electrocentrale, s-a şi semnat un contract de finanţare pentru reabilitarea sistemului de termoficare. În privinţa depozitului de deşeuri, aşteptăm aprobarea unui proiect de management integrat al acestora.
Prea puţine reciclabile
- Câte gunoaie produc, lunar, orădenii? Au interes pentru colectarea reciclabilelor?
- Deşeurile menajere colectate de la populaţie sunt între 1.500 şi 2.000 de tone lunar. Însă se produc şi alte tipuri de deşeuri, precum cele stradale ori cele rezultate din construcţii. Deşeurile reciclabile se colectează în amestec, adică hârtie, plastic şi metal, şi se strâng lunar circa 100 de tone. Anul viitor urmează ca RER Ecologic Service să amplaseze şi nişte containere speciale pentru colectarea sticlei.
- Operatorul licenţiat de salubritate îşi respectă obligaţiile?
- Categoric, da. Avem o bună colaborare cu RER Ecologic Service, ne sprijinim reciproc în respectarea obligaţiilor. În fond, avem un scop comun - un oraş curat.
- Ce reclamaţii fac orădenii privind încălcarea normelor de mediu? Sunt întemeiate?
- Aceste sesizări nu ajung la noi, ci la Poliţia Locală. Ce ajunge la compartimentul Protecţia Mediului sunt sesizările legate de poluarea atmosferică a Electrocentrale, care a avut nişte probleme, mai ales când a pornit încălzirea. Aceste probleme se datorează instalaţiilor învechite.
Plan pentru gunoaie
- Depozitul ecologic de deşeuri al oraşului răspunde cerinţelor europene?
- Da, pentru că are o suprafaţă impermeabilizată pentru depozitarea deşeurilor, astfel încât să nu polueze solul, dispune de o staţie de sortare şi una de compost, are un concasor performant pentru măcinarea deşeurilor din construcţii şi o staţie de tratare a levigatului, adică a lichidelor rezultate din deşeurile menajere.
- Ce s-a ales de vechea groapă de gunoi?
- La vechiul depozit trebuie să se facă o închidere ecologică, conform normelor în vigoare, ceea ce presupune inclusiv instalarea unor sisteme de captare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor, pentru a preîntâmpina eventuale autoaprinderi. Se încearcă obţinerea unei finanţări europene prin includerea acestei investiţii într-un proiect demarat de Consiliul Judeţean, un aşa-numit masterplan pentru managementul integrat al deşeurilor la nivel de judeţ. Costurile estimate sunt mari, de peste 5 milioane euro, de aceea sperăm ca acest masterplan să fie aprobat şi finanţat din fonduri europene.
- Primăria a comandat şi o hartă a poluării fonice. Când va fi gata şi la ce va folosi?
- Municipalităţile cu o populaţie sub 250.000 locuitori au termen de predare a aşa-numitelor hărţilor de zgomot luna iunie a anului 2012. Aceste hărţi ajută administraţiile locale să aibă o imagine generală asupra poluării fonice şi au ca scop prevenirea şi reducerea efectelor acesteia. Harta va ilustra nivelul de zgomot pentru fiecare zonă a oraşului şi va estima numărul de locuitori expuşi la valori peste indicatorii permişi. În funcţie de eventuale depăşiri, până în 2013 va trebui să se elaboreze un plan de acţiune. Având în vedere că harta de zgomot se referă la mai mulţi factori generatori, respectiv industrie, trafic rutier, circulaţia tramvaielor, trafic feroviar şi aerian, vor fi mai mulţi factori care vor avea obligaţii în implementarea măsurilor, nu doar administraţia locală.
- Ce şanse are Oradea să devină Capitala Verde a României?
- Dacă n-am fi crezut că avem şanse, nu ne-am fi înscris în concurs. Sper ca tot ce s-a făcut în ultimii ani, dacă nu neapărat ne va recomanda să câştigăm în acest an, măcar va contribui la recunoaşterea preocupărilor administraţiei oraşului pentru protecţia mediului.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.