Pictoriţa modistă: Cu prima colecţie, Amalia Buie a reuşit să câştige un festival naţional de modă jurizat de "gurul" Cătălin Botezatu (FOTO)

Amalia Buie a studiat designul vestimentar încă de când era elevă de liceu, dar a început să creeze colecţii proprii abia în acest an. Chiar şi aşa, experienţa în pictură şi studiile în domeniul modei au propulsat-o rapid între tinerii creatori de modă din ţară. În noiembrie, Cătălin Botezatu a premiat-o cu locul I la un festival naţional pentru tinerii designeri.

Atracţia culorilor

Amalia pictează de când se ştie. "Aveam trei ani când părinţii m-au lăsat o jumătate de ceas singură şi am desenat toţi pereţii", îşi aminteşte ea. Deşi şi-ar fi dorit ca unicul lor copil să aleagă o carieră mai sigură din punct de vedere financiar, părinţii au trebuit să se dea bătuţi. "Şi-ar fi dorit să devin avocat sau să urmez exemplul mamei şi să-mi fac o carieră în ştiinţe economice. Nu m-au putut convinge", povesteşte tânăra.

În clasele primare lua deja lecţii particulare de desen, iar apoi, în paralel cu cursurile Colegiului Naţional Mihai Eminescu, le-a urmat şi pe cele de design vestimentar ale Şcolii Populare de Artă. "În pictură durează foarte mulţi ani să te afirmi. Aşa că mai mulţi profesori m-au sfătuit să-mi extind orizonturile", spune artista. Urmarea? Cât a fost elevă de liceu, aproape că nu-i mai rămânea timp şi pentru altceva.

De succes

Pasiunea pentru design vestimentar a adus-o apoi pe băncile Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea. Pentru licenţă, Amalia a ales să facă o lucrare complexă din colaje şi o colecţie de modă. Mai târziu a vernisat şi prima expoziţie de pictură, intitulată "Woodoo. Mister African", iar o parte din tablouri au ajuns în casele unor iubitori de artă.

"Am vândut în România, dar şi în Austria şi în Australia, prin cunoştinţe şi oameni care mi-au văzut lucrările. În ţară, preţurile urcă până la 1.000 de euro, dar în străinătate depăşesc acest plafon. Străinilor nu li se pare mult să dea 2.000 de euro pe un tablou", spune artista.

De pictat, o face pe unde-i vine inspiraţia. Are ustensile pregătite atât acasă, unde locuieşte alături de soţul ei Marius, dar şi într-un mic studio pe care l-a amenajat în centrul oraşului. "Sunt spontană. Deşi nu sunt matinală, uneori mă trezesc la 6 şi pictez. Totul depinde de inspiraţie". Viziunile şi le exprimă prin lucrări abstracte, în culori acrilice, pe pânză. "Mă folosesc mult de colaje şi de imprimeuri. Aplic textile, pene, sticlă", explică artista, recunoscând că e influenţată de anii de studiu în domeniul artei vestimentare. "Probabil că nu pot să fac una fără cealaltă".

Preferata lui Bote

La începutul acestui an, Amalia, ajunsă acum la 27 de ani, a decis să se lanseze în modă, "partea efemeră a artei", cum spune ea.

Aşa a început lucrul la colecţia vestimentară "Mesajul lui Napoleon", inspirată din ţinutele celebrului personaj istoric, dar dedicată "femeilor puternice, cărora nu le e frică să se exprime prin ţinute excentrice". Prezentată iniţial la un concurs pentru tinerele talente desfăşurat la Braşov, unde a obţinut locul al doilea, colecţia a avut şi mai mare succes la Festivalul Naţional "Culorile Toamnei", care a avut loc la sfârşitul lunii noiembrie la Piteşti.

Acolo a concurat cu alţi 13 designeri, iar juriul prezidat de celebrul Cătălin Botezatu (foto) a ales-o drept câştigătoare. "A fost cel mai mare eveniment la care am participat. A trebuit să ne punem la punct întreaga prezentare, de la machiaj la coregrafie. La sfârşit, Bote a spus că e plăcut surprins", îşi aminteşte Amalia.

Vis de Paris

Între timp, Amalia şi-a lansat o nouă colecţie, numită "London Eye", şi şi-a mutat "cartierul general" într-un atelier pe strada Vasile Alecsandri, unde îşi primeşte şi clientele care vor haine la comandă. "Orădencele se îmbracă în general bine şi au stil. Cred că Ardealul e mai avansat din acest punct de vedere decât alte părţi ale ţării. Clientele sunt foarte deschise la sugestii şi, normal, vor ceva ce nu au cunoştinţele lor",  destăinuie tânăra creatoare.

Lucrările ei pot pot costa între 300 şi 1.000 de lei, dar şi să sară cu mult acest prag, în funcţie de dorinţele clientelor. "Mie mi se pare că sunt preţuri bune, având în vedere că sunt piese unice. Sunt orădence care nu se uită la bani şi îmi cer materiale scumpe de la case mari, precum Elie Saab sau Ungaro". Pentru a le satisface pretenţiile, Amalia se documentează călătorind prin Europa. "Cel mai bine mă simt la Paris, mă văd acolo într-o zi având o casă de modă", îşi destăinuie ea visul.

Până atunci, însă, se mulţumeşte să aducă puţin din stilul parizian şi pentru concitadinele din Oradea. Să le stimuleze şi să le arate că pot, şi ele, să ajungă a la francaise...