Tokes vrea ca românii să-şi ceară scuze pentru "Dictatul de la Trianon" şi "răpirea Transilvaniei de Ungaria"

"Ziua de 4 iunie este o aniversare care pentru noi, maghiarimea, reprezintă o zi de doliu, iar pentru români o sărbătoare. Noi, maghiarimea, şi în prezent trăim sub trauma acestei catastrofe istorice naţionale, şi considerăm că şi azi suntem nevoiţi să suferim consecinţele grave ale acestui Dictat de la Trianon", a spus Laszlo Tokes, într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri la Oradea.

Tokes a afirmat că, totuşi, maghiarimea încearcă să "depăşească trauma" printr-o lege a solidarităţii maghiarilor de pretutindeni, adoptată în 2010 de Parlamentul ungar: "Noi încercăm totodată să depăşim această traumă printr-o strategie pozitivă, chiar printr-o lege adoptată în 2010 de Parlamentul de la Budapesta, care a declarat această zi (n.r. - 4 iunie) Ziua Solidarităţii Maghiarilor de Pretutindeni, în aşa fel încât să ieşim de sub efectul acestui eveniment istoric tragic".

Preşedintele CNMT a mai afirmat că a propus, la evenimentele "de comemorare" la care a participat pe 4 iunie ca "politicul românesc", "în spiritul Raportului Tismăneanu", să-şi ceară scuze pentru "Dictatul de la Trianon", care "a răpit" Ungariei Transilvania, producând maghiarimii "daune spirituale, materiale şi demografice".

"La acele evenimente care s-au ţinut cu ocazia acestei comemorări tragice, am solicitat repararea consecinţelor şi abuzurilor Trianonului şi, conform spiritului Raportului Tismăneanu, am propus ca politicul românesc, în mod simbolic, să-şi ceară scuze pentru aceste consecinţe tragice pricinuite de politicul românesc posttrianonic şi postcomunist, pentru că este clar că maghiarimea a avut de suferit prin răpirea Transilvaniei de la Ungaria, şi ar fi timpul şi cazul să se ceară scuze pentru daunele spirituale, materiale şi demografice", a spus Tokes.

Întrebat cine ar trebui din "politicul românesc" să-şi ceară scuze, în ce fel şi cui anume, preşedintele CNMT a răspuns doar că aceste scuze ar trebui cerute "după modelul sârbesc", adăugând că scuze şi-ar putea cere şi "partea maghiară": "Cel mai potrivit ar fi modelul sârbesc, ba chiar ar putea să ceară scuze reciproc şi partea maghiară, pentru că am avut de suferit din ambele părţi".

"Eu încă din 1990 am propus o masă rotundă cu toţi actorii politicului românesc şi comunităţii maghiare, şi să se ducă negocieri în vederea unei înţelegeri şi împăcări durabile. Dar s-a uitat de aceste propuneri. S-a uitat pentru că e mai comod pentru politicul românesc majoritar utilitarist să ducă discuţii cu politicul maghiar, care este minimalist, şi între timp noi, maghiarimea, suntem în descreştere", a încheiat Tokes.