Tokes se plânge că şefii EU, Barosso şi Reding, "se descotorosesc" de pretenţiile imobiliare ale maghiarimii din România

Eurodeputatul Laszlo Tokes a anunţat joi că liderii Comisiei Europene "se descotoresc" de maghiarii din Transilvania, ai căror lideri religioşi cer retrocedarea imobilelor care le-au aparţinut.

Printr-un comunicat de presă, Tokes a amintit că şefii bisericilor maghiare din România (romano-catolică, reformată, unitariană şi evanghelică) au transmis în septembrie un Memorandum preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, şi vicepreşedintelui Viviane Reding, care este şi comisarul pe probleme de Justiţie, în speranţa că "sesizarea va da un nou elan cauzei retrocedării clădirilor bisericeşti preluate fără drept de către statul comunist", în condiţiile în care din 2.140 de imobile din proprietatea celor patru biserici maghiare au fost retrocedate "aproximativ jumătate, şi numai o treime sunt acum folosite din nou de cei îndreptăţiţi". De asemenea, afirmă Tokes, cei patru episcopi au cerut şi retrocedarea arhivelor bisericeşti.

Speranţe năruite

Fără succes, însă, spune Tokes. Motivul? În numele său şi al lui Barosso, Viviane Reding a răspuns, pe 21 noiembrie, printr-un document "de tip şablon, gol de conţinut".

Concret, Reding a arătat că "reglementările din Uniunea Europeană nu pot trece peste sistemul de proprietăţi valabil în ţările membre", aşadar, spune Tokes, "comisarul a decretat că problema retrocedării imobilelor bisericeşti este una care ţine strict de statul membru, ca şi cum România nu şi-ar fi luat angajamente cu privire la această temă în momentul aderării la Uniunea Europeană".

Bla-bla-bla de la Reding

De asemenea, Tokes se plânge în comunicat că Reding a vorbit în răspuns "despre lipsurile generale ale sistemului juridic din România, despre necesitatea continuării reformelor din justiţie, şi a atras atenţia că, prin rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană analizează anual rezultatele obţinute de România în privinţa reformelor din domeniul Justiţiei şi în privinţa luptei împotriva corupţiei".

Laszlo Tokes deplânge, totodată, faptul că anterior, "şi Comisia de Petiţii a Parlamentului European a respins cu limbaj de lemn sesizarea înaintată de Lomnici Zoltán (fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie), de fostul episcop reformat Erdélyi Géza (din Slovacia) şi de Sándor Krisztina (preşedinte executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania)".

UE sprijină postcomuniştii români

Concluzia lui Tokes este că liderilor UE nu le pasă de rezolvarea problemelor maghiarimii din România şi din Slovacia: "Din toate acestea reiese că nu există voinţă pentru rezolvarea acestor probleme ale noastre, nici aici, acasă, şi nici dincolo (la Bruxelles): birocraţii-şef ai instituţiilor europene - Comisia Europeană şi Parlamentul European - se descotorosesc de noi sucind până la refuz textele juridice, şi ne refuză precum Guvernul şi autorităţile juridice care suţineau, odinioară, permanenţa încălcării drepturilor de către comunişti".

"Uniunea Europeană nu doar tolerează, ci chiar sprijină politica de încălcare a drepturilor şi anti-minoritară / anti-biserică minoritară a Guvernului român post-comunist", şi-a încheiat Tokes comunicatul în care se plânge de nepăsarea conducerii UE faţă de problemele maghiarimii din România.