Ţîrle îi cere lui Boc amnistie fiscală pentru angajaţii CJ Bihor

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, a anunţat că i-a transmis premierului Emil Boc un memoriu prin care îi cere amnistia fiscală a personalului contractual şi funcţionarilor publici care, în urma unor decizii ale Curţii de Conturi, trebuie să restituie drepturi băneşti încasate suplimentar faţă de salarii în perioada 2008-2011.

"Vreau să fac un anunţ important pentru angajaţii noştri, că am transmis ieri la Cabinetul primului-ministru Emil Boc, un memoriu prin care îi solicit amnistia fiscală pentru salariaţii care trebuie să returneze drepturi băneşti în urma unor decizii ale Curţii de Conturi, şi că sprijinim iniţiativa legislativă în acest sens a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor", a spus preşedintele CJ Bihor, Radu Ţîrle, în deschiderea şedinţei de joi a Consiliului Judeţean.

Angajaţi disperaţi

Şeful CJ şi-a motivat demersul prin faptul că "nu există săptămână în care cel puţin câte un angajat să nu mi se plângă că pur şi simplu nu mai are din ce să trăiască, deoarece salarizarea a ajuns insuficientă, iar oamenii îşi plătesc tot mai greu ratele la bănci".

De asemenea, Ţîrle a afirmat că din cauză că "salariaţii sunt împovăraţi de grija zilei de mâine, a scăzut şi randamentul lor la serviciu şi ca atare şi calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor, iar unii colegi, fiindcă nu se mai pot întreţine din aceste salarii, au renunţat la locurile de muncă".

În 2008, legal

Îm memoriul trimis la Guvern, preşedintele CJ Bihor arată că angajaţii instituţiei au beneficiat în perioada 2008-2011, în baza Contractului colectiv de muncă (aplicabil personalului contractual) şi a Acordului colectiv de muncă (aplicabil funcţionarilor publici) de plata unor sume de bani sub forma "drepturilor speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă" (în sumă fixă de circa 400 lei lunar) şi sub forma "sporului de dispozitiv" (în cuantum de 25% din salariul de bază).

"Atât Contractul, cât şi Acordul colectiv de muncă au fost aprobate prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean, şi au fost avizate, la data înregistrării lor, la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Bihor, şi nici această Direcţie, nici Ministerul Muncii nu au contestat legalitatea lor. Mai mult, şi Prefectura judeţului Bihor a acordat avizul de legalitate pe Hotărârile de Consiliu Judeţean", se arată în memoriul transmis premierului de preşedintele CJ Bihor, Radu Ţîrle.

Din 2009, nelegal

Documentul mai precizează, de asemenea, că Acordul şi Contractul colectiv de muncă au devenit "lege între părţi", adică între conducerea CJ şi sindicatul "Forum" al angajaţilor, "iar salariaţii au beneficiat de drepturi în temeiul prezumţiei de legalitate a clauzelor contractuale" până în anul 2009, când Curtea de Conturi, prin Camera de Conturi Bihor, "a constatat că autoritatea judeţeană a efectuat plăţi nelegale sub forma sporului de dispozitiv", respectiv până în 2010, când "a constatat efectuarea de plăţi nelegale sub forma drepturilor speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă".

Conducerea CJ a contestat deciziile Camerei de Conturi Bihor în instanţă, însă atât Tribunalul Bihor, cât şi Curtea de Apel Oradea, fără a anula Contractul şi Acordul colectiv de muncă, au menţinut deciziile inspectorilor de conturi, iar personalul contractual şi funcţionarii publici ai CJ Bihor au fost obligaţi să returneze în următorii trei ani sume între 20.000 şi 30.000 lei, în condiţiile în care prin Legea salarizării unitare le-au fost reduse cu 25% şi salariile de bază.

Salarii de mizerie

"În prezent, din 149 de angajaţi ai CJ Bihor, 46 au venituri lunare nete sub 500 de lei, 69 au venituri lunare nete între 501 şi 1.000 lei, 18 salariaţi au venituri lunare nete între 1.501 şi 2.000 lei, şi doar 4 salariaţi au venituri lunare nete peste 2.001 lei", se arată în memoriul transmis premierului Emil Boc.

Preşedintele CJ Bihor, Radu Ţîrle, afirmă în document că "situaţia angajaţilor este dramatică, deoarece majoritatea au rate bancare la credite, girate cu locuinţele, credite contractate cu convingerea că salariile lor sunt conforme cu legea şi fără a putea prevede că peste ani ar putea fi obligaţi la restituirea unor sume uriaşe de bani".

Statul ia, dar nu dă

"Având în vedere necesitatea realizării responsabilităţilor ce revin autorităţii locale şi eficientizarea serviciilor oferite cetăţenilor, în vederea apărării interesului social al salariaţilor, astfel încât aceştia să poată da randamentul scontată în muncă, vă adresăm rugămintea de a parcurge la amnistierea sumelor de bani datorate de angajaţii CJ Bihor bugetului de stat, sume primite între 2008-2011 în temeiul Contractului şi al Acordului de muncă legal încheiate", îi cere preşedintele CJ Bihor premierului Emil Boc.

În încheierea memoriului, preşedintele CJ Bihor arată că, dacă acest obiectiv nu poate fi realizat, îi solicită premierului "să se parcurgă la adoptarea unui act normativ de anulare a tuturor majorărilor aferente sumelor datorate de angajaţii noştri, întrucât aplicarea unor penalităţi şi majorări de întârziere duce practic la dublarea datoriilor". Pentru a fi convingător, Ţîrle a subliniat că şi statul, după ce a promis profesorilor că le majorează salariile cu 50%, a amânat plata acestei majorări, pe care o va face fără a acorda şi dobânzi.

Idee marca UDMR

Memoriul adresat de preşedintele CJ Bihor premierului Emil Boc survine la trei zile după ce preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că a solicitat în şedinţa de luni a coaliţiei guvernamentale adoptarea unei legi privind amnistia fiscală.

Liderul UDMR a explicat că legea ar urma să fie aplicată celor circa 300.000 de bugetari care au de restituit diverse sporuri salariale încasate până în anul 2011.