Ţîrle contraatacă: Selina a cerut Consiliului Judeţean bani pentru lucrări neexecutate la Muzeu

Şeful CJ Bihor, Radu Ţîrle, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, concluziile unei expertize tehnico-economice independente, cerute anul trecut şi încredinţate unei firme independente, asupra modului în care Selina s-a achitat de obligaţiile ce-i revin faţă de Consiliul Judeţean pentru amenajarea fostei clădiri a Garnizoanei Oradea ca viitor sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.

Aceleaşi concluzii le-a tras şi un raport al Curţii de Conturi, care a constatat că Selina a încasat bani de la CJ chiar şi pentru lucrări pe care, în realitate, nu le-a făcut, sau pentru lucrări de valori mai mici decât cele reale.

Deficienţe la expertiză

Potrivit prezentării făcute de Ţîrle, care ulterior a pus la dispoziţia presei Raportul de Expertiză Tehnico-Economică întocmit la cererea Consiliului Judeţean de către firma Bau-Proiect din Timişoara, lucrările efectuate de Selina pentru amenajarea sediului Muzeului Ţării Crişurilor nu corespund parametrilor cantitativi şi calitativi prevăzuţi în contractul încheiat cu CJ, astfel că firma a încasat bani chiar şi pentru lucrări neefectuate sau efectuate pe suprafeţe mai mici decât cele pentru care a cerut bani de la instituţia publică.

"Expertiza relevă foarte multe deficienţe", a spus Ţîrle, specificând că neregula cea mai mare este cea pe care el a semnalat-o încă de anul trecut, şi anume "umflarea" deconturilor prin renunţarea la unele lucrări şi înlocuirea lor cu altele, fără a avea aprobarea beneficiarului, adică a CJ, ci doar acceptul dirigintelui de şantier.
"Dispoziţiile de şantier nu sunt corecte, nu s-au efectuat procedurile legale pentru efectuarea unor lucrări suplimentare, care au fost băgate în contractul iniţial, iar acum avem 20% lucrări neefectuate, chiar dacă au fost decontate", a spus Ţîrle.

Şeful CJ a adăugat că, în prezent, "avem plătite lucrări de 11 milioane de euro" şi că "banii s-au terminat, dar lucrările nu".

Deconturi umflate

Raportul de expertiză întocmit de firma Bau-Proiect din Timişoara relevă că firma Selina a cerut bani de la CJ motivând că a trebuit să execute lucrări neprevăzute, dar fără a exista procese-verbale care să ateste existenţa şi necesitatea acestor lucrări. De asemenea, Selina nu a prezentat experţilor certificatele de calitate pentru materialele pe care le-a folosit, astfel încât - spune Ţîrle - "noi nu avem nicio dovadă că materialele folosite la Muzeu sunt în clasa de calitate prevăzută în contract".

Tot expertiza tehnico-economică a constatat că Selina nu are acte care să ateste stadiul fizic al unor lucrări efectuate, dar şi că există neconcordanţe între cantităţile de materiale prevăzute în proiect şi cele pe care constructorul susţine că le-a folosit, cantităţile fiind "greşite" prin majorarea acestor cantităţi, niciodată prin micşorare (ca un exemplu, deşi în proiect se arată că trebuie folosite 214 bucăţi de material, Selina a cerut CJ decontarea a 2141 bucăţi).

Experţii au mai constatat că lipsesc notele pentru lucrările suplimentare, dar şi devizele pentru ofertele de lucrări suplimentare, că nu a efectuate lucrări care i-au fost decontate, că a primit bani pentru lucrări pentru suprafeţe mai mari decât cele reale şi că a obţinut deconturi pentru instalaţii pentru care nu există dovada că funcţionează.

Confirmare de la Curtea de Conturi

 În paralel cu expertiza economico-tehnică efectuată de firma din Timişoara, neregulile în ce priveşte onorarea de către Selina a contractului pentru Muzeu au fost confirmate şi de ultimul raport al Curţii de Conturi întocmit asupra cheltuielilor făcute de CJ pentru acest obiectiv.

Documentul reţine ca nereguli "efectuarea de plăţi nelegale şi majorarea nejustificată a cheltuielilor de capital la Obiectivul de investiţii reparaţii capitale şi amenajări sediu Muzeul Ţării Crişurilor", prin plata de către CJ a unor echipamente şi intalaţii despre care Selina a susţinut că le-a montat, dar care în realitate nu există pe şantier.

De asemenea, Curtea de Conturi a mai reţinut că unele lucrări nu au fost executate de constructori, dar au fost decontate, şi că Selina a modificat pe parcursul desfăşurării lucrărilor preţurile diferitelor materialele de construcţii.

În ceea ce priveşte responsabilitatea pentru plata de către CJ către Selina a unor lucrări neefectuate şi a unor materiale inexistente pe şantier, Curtea de Conturi l-a găsit vinovat pe şeful Direcţiei Tehnice a CJ, Filip Cheşeli, cel care a dat viza de plată pentru firmă, acesta fiind sancţionat, însă, doar cu avertisment.

"Nu primesc lecţii de morală de la Selina"

Ţîrle a anunţat că va pune la dispoziţia Poliţiei şi Parchetului concluziile expertizei şi ale controlului Curţii de Conturi, motivând că "de aceea avem instituţii ale statului, ca să-şi facă treaba".

Şeful CJ a mai spus că "nu primesc lecţii de morală de la o firmă care a dat tunuri judeţului", şi a amintit alte cazuri în care patronul firmei Selina, Beniamin Rus, l-a acuzat că îl discriminează, deşi tocmai el era în culpă. "S-a plâns peste tot că am împărţit judeţul în sectoare pentru des-zăpeziri, dar domnul Rus a uitat să spună că până atunci avea 40% profit pentru staţionarea utilajelor", a spus Ţîrle. "La drumul Bicaciu-Ianoşda am fost criticat că am atribuit lucrarea pentru Asfamixt, care s-a clasat pe locul II la licitaţie, dar a uitat să spună că oferta Selinei era sub-evaluată cu 39% şi că nouă ne-au dat dreptate şi CNSC-ul (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor - n.r.), şi instanţele de judecată", a adăugat Ţîrle.

Preşedintele CJ a spus că, în realitate, vina sa este că a eliminat monopolul pe care Selina îl avusese până în 2008 pe lucrările plătite de CJ, dar nu va renunţa la politica aceasta atât timp cât va deţine funcţia: "Am spus încă din campania electorală că nu voi mai accepta o singură firmă să facă toate lucrările şi că vreau să lucreze cât mai multe firme. Acum lucrăm cu câteva zeci de firme şi numai Selina e nemulţumită".

În fine, Ţîrle a mai dat încă "o veste proastă pentru unii, dar una bună pentru alţii", spunând că la licitarea lucrărilor pentru estetica drumurilor va menţine împărţirea judeţului pe sectoare, pentru a stimula concurenţa firmelor şi a obţine preţuri mai mici. "Eu vreau să vină la licitaţii şi firme mici, pentru că firmele mici se mulţumesc cu profituri mai mici", a motivat şeful CJ.

Prejudiciu de 17 milioane euro

În context, Ţîrle a amintit că Selina nu şi-a onorat un alt mega-contract cu CJ, încheiat în condiţii dubioase în 2007, pentru construirea de blocuri sociale pe amplasamentul fostelor unităţi de grăniceri din Calea Aaradului.

"Selina trebuia să primească 1,7 hectare de teren, dar s-a ales cu 12 hectare, la preţul de 42 de euro metrul pătrat, deşi preţul de piaţă era 150 euro metrul pătrat. A promis că în patru ani va da judeţului 10.000 de apartamente sociale şi n-a dat nici măcar 1.000, ca să nu mai vorbesc cu ce preţuri vinde apartamentele", a spus Ţîrle, adăugând apoi că această afacere face acum obiectul unui dosar penal.

În ce priveşte soluţia pentru finalizarea lucrărilor la Muzeu, Ţîrle a afirmat că va prezenta consilierilor judeţeni raportul de expertiză şi că există două variante: fie o comisie a CJ va negocia cu Selina ducerea la bun sfârşit a contractului, fie restul de lucrări care au mai rămas de executat va fi încredinţat unei alte firme.