Conflictul apărut între comuna Biharia şi reprezentanţii Zonei Metropolitane Oradea pe tema proiectului Aparegio intră într-o fază războinică. Pavel Biţiş, Kozma Geza şi Mezeş Zoltan, consilieri locali în Biharia, au anunţat miercuri că intenţionează să ceară ieşirea comunei din ZMO.
"Pentru a evita un nou proiect sub sigla Zonei Metropolitane, vreo nouă propunere din care cei din Biharia nicidecum nu vor ieşi favorabil, mai ales că au venit cu puţin timp în urmă cu o prezentare a unui proiect de extindere a CET, am luat următoarea decizie: orice tentativă de acest gen vrem să o stopăm din start, şi odată pentru totdeauna vrem să ieşim din ZMO!", se menţionează într-un comunicat trimis presei.
Consilierii se declară miraţi de faptul că localitatea nu a fost eliminată deja din ZMO. "Oricum, de ani de zile nu ne-am plătit cotizaţia, nu înţelegem de ce nu ne-a fost suspendată calitatea de membru", au declarat aleşii.
Cei trei consilieri de Biharia vor organiza sâmbătă o dezbatere publică cu locuitorii comunei pentru a pune în operă ieşirea comunei din ZMO. "Este mult mai adecvat şi autentic să iei o decizie dacă ştii că aceasta este susţinută de sute de oameni", spun edilii.
Conflictul dintre locuitorii comunei Biharia şi reprezentanţii Companiei de Apă Oradea, pe marginea proiectului Aparegio de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în Zona Metropolitană Oradea şi principalele oraşe din judeţ, a izbucnit încă din decembrie 2010.
Localnicii s-au revoltat împotriva proiectului după ce odată cu preluarea serviciilor de apă şi canalizare din localitate de către Compania de Apă Oradea operatorul a triplat tarifele pentru serviciile prestate la nivelul celor din Oradea fără să fi îmbunătăţit însă cu nimic calitatea acestora.
În conflictul care a urmat, reprezentanţii localităţii au cerut în instanţă ieşirea comunei din Aparegio într-un proces care este încă pe rol. Întrucât acest lucru nu a oprit Compania de Apă Oradea să organizeze o licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de introducerea a conductelor de apă şi canalizare în Biharia, cei trei consilieri s-au plâns finanţatorilor că localitatea este ţinută cu sila ca membru în proiect.
"Am considerat că este util să trimitem o înştiinţare din partea noastră, a consilierilor, pentru întregul mers al proiectului de până acum, către trei ambasade din Bucureşti şi anume: cea a Franţei, Germaniei şi reprezentanţa Comisiei Europene în România", se menţionează în comunicat.
Consilierii susţin că au apelat la această măsură pentru a atrage atenţia asupra modului în care iniţiatorii proiectului Aparegio găsesc să utilizeze fondurile europene. "Chiar dacă nimănui, de obicei, nu îi place să fie supravegheat, parcă în această situaţie este mai indicat să fie înştiinţaţi şi dânşii despre modul în care se intenţionează cheltuirea banului public european", scriu aleşii.
Contractul de finanţare al proiectului Aparegio a fost semnat în aprilie 2011 şi prevede extinderea şi modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul Bihor. Proiectul implică o finanţare în valoare de 83 milioane de euro şi presupune investiţii în tratarea şi distribuţia apei potabile şi colectarea apelor uzate din municipiile Oradea şi Beiuş, comuna Tinca şi localităţile din zona metropolitană a Oradiei (Sântandrei, Palota, Girişu de Criş, Biharia, Nojorid, Oşorhei, Alparea şi Fughiu).
Conform proiectului, comuna Biharia ar fi urmat să beneficieze de investiţii în valoare de 5,8 milioane de euro din fonduri europene.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.