Potrivit senatorului, eliminarea sintagmei trebuia făcută având în vedere că la ultimul referendum aproximativ 10% din populaţia României declara că are o limbă maternă alta decât cea română. "În niciuna din Constituţiile ţărilor membre Uniunii Europene nu se găseşte sub această formă conceptul de stat naţional", a mai spus Biro.
În ciuda acestui eşec, senatorul a declarat că "această variantă întăreşte statutul minorităţilor, ceea ce este foarte bine". În proiectului Constituţiei minorităţile sunt menţionate încă din primul articol alături de Biserica Ortodoxă şi Casa Regală printre factorii care au avut un rol istoric în modernizarea statului român.
Proiectul legii fundamentale mai prevede printre altele dreptul minorităţilor de a-şi afişa public propriile simboluri, obligaţia autorităţilor de a consulta reprezentanţii acestora în cazul în care vor lua decizii care să le afecteze şi reglementarea zonelor tradiţionale, cu caracteristici proprii, ca subdiviziuni ale regiunilor.
Potrivit senatoarei, noile prevederi vor elimina disputele cu privire la arborarea drapelului secuiesc şi altor însemne ale minorităţilor şi vor obliga municipalităţile la consultarea minorităţilor în condiţiile în care acest lucru nu se face, deşi este obligatoriu prin lege. "Faptul că în Oradea se propune Consiliului Local contopirea Şcolilor Juhasz Gyula cu Szacsvay Imre,fără consultarea minorităţilor nu este de nivel european", a precizat Biro.
Potrivit lui Biro, UDMR a formulat nu mai puţin de 88 de propuneri şi amendamente de revizuire a Constituţiei.
Proiectul va fi discutat săptămâna aceasta cu reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România, după care, înaintea dezbaterilor din Parlament, va fi înaintat spre analiză Comisiei de la Veneţia.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.