După ce în luna ianuarie au trimis Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării o plângere împotriva primarului Ilie Bolojan şi a Consiliului Local Oradea (pe motiv că primarul ar fi încurajat demersul unor cetăţeni de etnie română care se opuneau ca strada lor să poarte denumirea Bajor Andor, iar aleşii orădenilor au aprobat acest demers), membrii unei auto-intitulate Comisii pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor, şi anume avocatul Kolozsi Arpad, inginerul Krisztofi Krisztof şi Bozse Laszlo, au organizat joi o conferinţă de presă în care l-au acuzat din nou pe primar că "încurajează atitudini antimaghiare", dar şi că funcţionari din subordinea sa ar fi falsificat acte pentru ca membrii Consiliului Local să nu fie amendaţi pentru discriminare.
"Nu vrem Bajor!"
Problema care stă la originea demersului celor trei apărători ai drepturilor maghiarimii orădene a pornit de la dorinţa locuitorilor de pe strada Trotuşului ca strada lor să nu poarte numele scriitorului Bajor Andor "sau orice alt nume unguresc", motiv pentru care o parte din aceşti orădeni s-au adresat în consecinţă Primăriei încă din luna iunie a anului trecut, înaintând şi un tabel nominal cu semnături.
Cum ulterior primarul Ilie Bolojan a dispus arhitectului şef soluţionarea problemei, iar Consiliul Local a adoptat cu unanimitate de voturi (inclusiv cu voturile reprezentanţilor UDMR) o hotărâre conform căreia denumirea Bajor Andor a fost atribuită unei străzi din cartierul Episcopia Bihorului, membrii auto-intitulatei Comisii pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor (CADMB) au condamnat acest lucru şi au cerut Prefecturii Bihor să anuleze actul administrativ, fiind însă îndrumaţi către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
"Mişmaşuri", "fără ruşine"
În conferinţa de presă susţinută joi la cabinetul avocatului Kolozsi Arpad, cei trei membri ai CADMB au afirmat că au aflat cu mai bine de zece zile în urmă că în apărarea de la CNCD municipalitatea ar fi folosit acte "falsificate".
În primul rând, a spus Kolozsi, pe copia scrisorii adresate în iunie 2012 primarului Ilie Bolojan de către locuitorii străzii Trotuşului care a fost trimisă CNCD, funcţionari ai Primăriei nu au lăsat să se vadă şi rezoluţia primarului, adică nota prin care Bolojan a indicat funcţionarilor soluţionarea petiţiei. Textul, concret, este "d-na Faur, vă rog răspuns că vom iniţia procedurile de îndată ce se finalizează alegerile", iar în viziunea avocatului Kolozsi şi a colegilor săi de la CADMO acest lucru ar fi dovada că Bolojan s-a implicat în rezolvarea problemei "din interese electorale, pentru a primi voturi".
Întrebat dacă Bolojan avea dreptul legal să procedeze în acest fel, avocatul Kolozsi a răspuns că da, dar că acest lucru denotă o "atitudine antimaghiară a primarului deoarece acesta a dat curs unei cereri discriminatorii şi şovine a locuitorilor români".
"Suntem mâhniţi că se fac mişmaşuri şi nu le este ruşine să trimită la Bucureşti lucruri falsificate", a spus şi Bozse Laszlo, referindu-se de această dată la faptul că unei alte cereri depuse la Primărie de locuitorii de pe strada Trotuşului îi fusese ataşat un tabel cu numele şi semnăturile locatarilor străzii ce era destinat iniţial încheierii unui contract cu Electrica, însă cu o adăugire de mână: "precum şi de a solicita Primăriei schimbarea denumirii străzii Bajor Andor". "Eu nu cred că cineva care se numeşte Hermann Laszlo şi care nu şi-a schimbat numele în Vasile putea semna pentru aşa ceva", a spus Bozse, referindu-se la unul dintre semnatarii tabelului.
Borbei cea nepricepută
Avocatul Kolozsi a comentat şi nivelul profesional al şefei Direcţiei Juridice a Primăriei, Eugenia Borbei, care a întocmit o întâmpinare către CNCD imediat ce membrii Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor s-au plâns împotriva presupusei discriminări a ungurilor din Oradea.
În apărarea municipalităţii, aceasta a arătat că CNCD nu are competenţă în judecarea actelor administrative, precizând totodată că Hotărârea de Consiliu Local pe care cei trei membri CADMB o consideră act de discriminare antimaghiară a fost votată inclusiv de toţi reprezentanţii UDMR, iar denumirea Bajor Andor a fost atribuită unei străzi din Episcopia Bihorului.
Totuşi, avocatul Kolozsi a luat-o peste picior pe şefa juriştilor din Primărie, afirmând că aceasta nu are dreptate când a afirmat că doar justiţia are competenţa să judece actele administraţiei locale, atacând-o şi la persoană, pe motiv că "a fost atentă la problemele ei materiale, pe care am auzit că le are".
Bolojan, penalul antimaghiar
Dată fiind această situaţie, membrii auto-intitulatei Comisii pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor a trimis la CNCD o întâmpinare în care subliniază "calitatea precară a activităţii juridice desfăşurate de funcţionarii jurişti" ai Primăriei şi denunţă "suspiciunile privind falsificarea cererii depuse de grupul de cetăţeni de origine antimaghiară (sic!) care au solicitat schimbarea denumirii străzii Bajor Andor".
Despre acest aspect, cei trei au afirmat că ar putea avea ca motivaţie "clasica lipsă de responsabilitate a politicienilor români, în speţă a primarului Ilie Bolojan, care nu a dorit să rămână în istoria administraţiei publice din Oradea ca autor al unui act de discriminare", semnatarii solicitând, în concluzie, "să sesizaţi organele de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de fals şi de uz de fals".
Idei de ghetoizare
În finalul actului trimis la CNCD, cei trei membri ai CADMB propun pe un ton ironic ca primarul Ilie Bolojan "să împartă oraşul în ghetouri, înăuntrul căruia (!) să fie permise denumiri ungureşti, populaţia maghiară să aibă dreptul să locuiască doar înlăuntrul acestor ghetouri, eventual doar în aceste locaţii să fie permis a se vorbi în ungureşte, iar cetăţenii de origine maghiară să fie obligaţi să poarte afişat (!) steaua lui David".
Recunoscând că CNCD "nu poate schimba" Hotărârea de Consiliu Local, ci poate "cel mult să aplice o amendă Consiliului Local", dar şi că există posibilitatea ca acest lucru să nu se întâmple tocmai pentru că denumirea ungurească respinsă de locuitorii fostei străzi Trotuşului a fost dată, totuşi, unei alte străzi din Oradea, cei trei membri CADMB susţin că vina primarului şi a consilierilor locali (inclusiv a celor din UDMR) a fost că au încurajat "atitudinea naţionalist şovină a locuitorilor români".
"Nouă ni se pare discriminatoriu că într-un oraş din Uniunea Europeană, cu o cultură de 1.000 de ani, multietnic, s-a putut demara o astfel de procedură (n.r. - schimbarea denumirii străzii) fără elementarul bun-simţ de a-ţi cere scuze populaţiei maghiare. Aşa ceva nu s-ar fi putut întâmpla într-un oraş din Germania sau din Austria fără ca administraţia locală să-i întrebe pe maghiari", a afirmat avocatul Kolozsi Arpad. "Faptul că Ilie Bolojan şi consilieri de-ai lui au avut o atitudine antimaghiară nu poate fi negat", a mai spus acesta.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.