De la Tinca la Bruxelles
Ţăranul bihorean a ajuns la Bruxelles. Grupul de Acţiune Locală "Euro-Crişana" cu sediul în Tinca a dus, săptămâna aceasta, în premieră naţională, în capitala Europei fermieri, întreprinzători, talente, tradiţii şi produse din sudul şi sud-vestul Bihorului.
Organizaţia non-guvernamentală reuneşte comunele Avram Iancu, Batăr, Cociuba Mare, Ciumeghiu, Mădăras, Olcea, Tulca şi Tinca. GAL-ul a fost înfiinţat în 2012 cu scopul declarat de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea satului bihorean, pornind de la ideea că bace Ioane va şti întotdeauna mai bine decât Ministerul Agriculturii sau Consiliul Judeţean ce lipseşte din ograda lui.
"A venit vremea ca primarii, indiferent de culoarea lor politică, să-şi dea mâna între ei, pentru a face rost de fonduri în vederea dezvoltării pe toate planurile a comunităţilor locale, deoarece bugetul de stat şi local nu este suficient pentru rezolvarea tuturor problemelor existente la nivelul comunităţii", a declarat Marius Cotrău, preşedintele GAL-ului Euro Crişana.
Potrivit acestuia, membrii organizaţiei au la dispoziţie un buget de 3 milioane euro din fonduri europene pentru co-finanţarea proiectelor care vizează dezvoltarea satului românesc, de la primele de instalare a tinerilor fermieri, până la domenii precum agroturismul sau serviciile non-agricole.
De la tribuna Parlamentului
Reprezentanţii celui mai dinamic GAL bihorean au participat la un seminar pe tema cooperării internaţionale între aceste organizaţii locale, patronat de europarlamentarul Norica Nicolai, au avut întâlniri de lucru la biroul bruxellez al regiunii Veneto din Italia, recunoscută ca un exemplu de succes în atragerea de fonduri pentru dezvoltare rurală, şi la sediul Reţelei Europene pentru Dezvoltare Rurală, pentru a se informa direct de la sursă cu privire la oportunităţile existente în atragerea de fonduri europene.
Cu ocazia deplasării la Bruxelles, bihorenii s-au întâlnit cu ambasadorii României şi Moldovei la Bruxelles, Ştefan Tinca şi Mihai Gribincea, au oferit mărţişoare românilor reuniţi în jurul bisericii ortodoxe "Sfânta Parascheva" din Bruxelles şi au susţinut la Centrul Cultural Român, în prezenţa europarlamentarului Iosif Matula, născut în Tămaşda, un spectacol folcloric, încheiat cu o prezentare de produse crişene de la medaliata ţuică de prune "Trămuţa", produsă de pălincarul Florian Chişe, până la cârnaţii produşi de familia Popuţe din Tulca sub marca Biocarm, produse de patiserie ale familiei Stana din Mădăras sau ale brutăriei "Spicul" din Boiu.
"Verde Crişan"
Pentru cei peste 100 de reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Bruxelles care au participat la fiecare spectacol, gustul bucatelor de acasă a fost dublat de savoarea inconfundabilă a folclorului bihorean. Membrii ansamblului "Cununiţa" din Mădăras condus de instructorul Mircea Dărăban şi interpreţii Daniela Blidaru, Daniela Demian, Andrada Tulvan, Mădălin Dodu şi Ciprian Zopota au susţinut recitaluri care au ridicat de fiecare dată sala în picioare.
De o apreciere deosebită din partea publicului s-a bucurat şi expoziţia de fotografie a artistului orădean Ovi D. Pop, care a reunit sub titulatura "Verde Crişan" 36 de instantanee bihorene, de la portrete şi peisaje până la fotografie aeriană. La cererea gazdelor, expoziţia, organizată în holul Bisericii "Sfânta Parascheva", a fost prelungită de la trei zile la o lună, pentru ca un număr cât mai mare de români să se poată bucura de imagini de acasă.
Artistul fotograf orădean a prezentat inclusiv în cadrul seminarului de la Parlamentul European o diaporamă cu instantanee din zona rurală a regiunii Crişana, reuşind să conecteze privitorii la filonul încă nealterat al satului românesc.
Puterea exemplului
Pe agenda vizitei făcute la Bruxelles de reprezentanţii GAL-ului "Euro-Crişana" s-au mai numărat şi vizite de lucru la o fermă din Flandra, condusă de o familie de intelectuali. Ajutându-se de finanţările europene, oamenii au renunţat la învăţământ pentru zootehnie şi agricultură. O vizită a fost făcută şi la institutul AWE specializat în producţia de material pentru inseminarea artificială a bovinelor, unde taurii ţinuţi pentru prăsilă ajung să cântărească şi o tonă şi jumătate.
Exemplele văzute i-au motivat şi mai mult pe membrii GAL-ului. "Dacă am fi şi noi sprijiniţi, în câţiva ani am putea avea ferme la fel", a spus un fermier.
Din delegaţia bihoreană au mai făcut parte, pe lângă agricultori şi întreprinzători locali, şi reprezentanţi ai administraţiei locale precum primarii de Cociuba Mare, Mădăras şi Tulca, Mihai Sferle, Dan Tiurbe şi Ioan Bulsan, respectiv viceprimarii de Avram Iancu şi Batăr, Dan Chirla şi Andor Gheorghe. Pentru că, până la urmă, succesul unui GAL stă în modul în care ştiu colabora mediul privat cu administraţia locală...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.