Potrivt preşedintelui PPMT Partium, Zatyko Gyula, proiectul de regionalizare al acestei formaţiuni a fost întocmit de un grup de specialişti în geografie, istorie, economie şi sociologie condus de profesorul Szilagyi Ferenc, de la Universitatea Partium din Oradea, având la bază principiul că "regionalizarea administrativ-teritorială trebuie să se facă după regionalismul deja existent şi cunoscut de populaţie".
"Proiectul are în vedere ca propunerile pentru regionalizare să vină de jos în sus, să nu ne luptăm cu geografia, pentru că există linii naturale care despart regiunile şi există căi de comunicaţii care leagă zonele din regiuni, precum şi necesitatea de a lua în considerare provinciile istorice şi aglomerările urbane", a spus preşedintele PPMT Partium, Zatyko Gyula, care este şi vicepreşedinte al formaţiunii.
"Noi am pornit de la faptul că judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale deja depăşite, pentru că există judeţe care, ca dimensiuni şi populaţie, sunt dezechilibrate, cum sunt Covasna şi Sălajul în comparaţie cu Clujul şi Timişul, şi de la faptul că unele au fost concepute artificial, aşa cum de pildă este Sălajul, unde o parte tinde mai spre Cluj, iar alta mai degrabă spre Bihor", a spus Csomortanyi Istvan, director de organizare al PPMT Partium.
Conform proiectului PPMT, România ar urma să fie împărţită în trei provincii istorice, Transilvania, Moldova şi Ţara Românescă, în 12 regiuni administrativ-teritoriale: Moldova de Sus (cu centrul la Piatra Neamţ), Moldova de Jos (cu centrul la Iaşi), Bucovina (centrul la Suceava), Ţinutul Secuiesc (Târgu Mureş), Transilvania de Nord (Cluj-Napoca), Partium (Oradea), Banat (Timişoara), Transilvania de Sud (Sibiu), Oltenia (Craiova), Muntenia de Sus (Ploieşti), Muntenia de Jos (centrul la Bucureşti) şi Dobrogea (Constanţa), alături de care ar urma să fie consacrate şi trei "regiuni metropolitane": Braşov, Bucureşti şi Brăila-Galaţi.
Explicând propunerea de înfiinţare a regiunilor administrativ-teritoriale în această configuraţie, reprezentanţii PPMT au afirmat că s-ar respecta criterii istorice, geografice, economice şi culturale.
În ce priveşte înfiinţarea celor trei "regiuni metropolitane", Csomortanyi Istvan a afirmat că există explicaţii pentru fiecare în parte. "Braşovul nu ar fi un centru funcţional al regiunii Transilvania de Sud, deoarece este la marginea regiunii, dar şi pentru că este formată dintr-o aglomerare de trei municipii şi cinci oraşe pe o suprafaţă foarte mică, de aceea ar putea fi o regiune metropolitană distinctă, ţinând seama şi de capacitatea sa economică, dar şi de influenţa redusă asupra celorlalte părţi din regiune, de pildă asupra Devei", a spus Csomortanyi.
La fel, a adăugat acesta, poate fi tratată şi "perechea de municipii Galaţi-Brăila", între care distanţa pe şosea este de doar 20 kilometri, iar ele "nu influenţează funcţional celelalte zone din regiunile Moldova de Sus sau Moldova de Jos.
Conform proiectului PPMT, este necesară "testarea reformei administrative şi reconsiderarea acesteia la diferite intervale de timp", iar "voinţa populară trebuie să constituie fundamentul regionalismului şi regionalizării, astfel că inclusiv apartenenţa la o anumită regiune sau la alta a localităţilor care se situează la limita dintre regiuni trebuie hotărâtă prin referendumuri locale". Exemplificând, Csomortanyi a spus că "locuitorii din Fildu de Sus, comună din judeţul Sălaj aflată la 10 kilometri de Huedin, poate ar merită să vină să-şi rezolve treburile administrative al Huedin, nu la Zalău".
De altfel, a spus directorul de organizare al PPMT Partium, "regionalizarea trebuie făcută, în viziunea noastră, prin transferarea de competenţe de la Guvern către regiuni, şi de la centrele de judeţe către localităţi".
De asemenea, a mai spus Csomortanyi, PPMT doreşte nu doar retrasarea limitelor dintre judeţe, ci şi reînfiinţarea unor judeţe care au funcţionat în trecut, dând exemplul judeţelor Turda (cu capitala la Turda) şi Târnava (cu centrul la Mediaş).
Preşedintele PPMT Partium, Zatyko Gyula, a afirmat că proiectul realizat de specialiştii conduşi de profesorul Szilagyi Ferenc va fi supus aprobării celor 450 de delegaţi care vor participa la Congresul acestei formaţiuni, programat pe 20 aprilie la Cluj-Napoca, după care acesta va fi discutat cu toate celelalte partide din România.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.