Poliţia Bihor a deschis o anchetă în cazul ginecologului Doru Crăiuţ

„Serviciul de Investigare a Fraudelor a întocmit, joi, actele premergătoare începerii urmăririi penale în acest caz, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu", a declarat vineri, pentru BIHOREANUL, inspectorul principal Alina Dinu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor.

Afacerea Laparoscopul

În cazul Crăiuţ, prezentat în premieră de către BIHOREANUL la începutul acestui an, a demarat o anchetă şi Colegiul Medicilor din România, după ce această instituţie a fost sesizată de către fostul manager al Maternităţii, Gavril Grebenişan.

Conform sesizării, Crăiuţ a încălcat mai multe articole din Codul profesiei de medic. „Domnul doctor Crăiuţ a folosit doar pentru sine un laparoscop donat Maternităţii de către Universitatea din Oradea şi a efectuat operaţii cu acel laparoscop, fără să deţină niciun certificat de competenţe în chirurgia laparoscopică", arăta Grebenişan.

Dr. „Chix"

Mai mult, doctorul Doru Crăiuţ a fost dovedit că nu a completat, după fiecare operaţie, aşa cum era obligat, registrul protocol operator, document unde trebuia să consemneze toate informaţiile privind operaţiile făcute, iar post-operator a omis să dispună obligatoriile examinări histopatologice, care au rolul de a confirma sau infirma suspiciunea unor tumori. „În anul 2008, după 13 operaţii conduse de domnul doctor Doru Crăiuţ, s-au făcut doar 6 examinări histopatologice, la fel ca în anul 2009 după 11 operaţii. În 2010, domnul doctor a făcut 7 operaţii laparoscopice şi doar 4 examinări histopatologice, iar în 2011 a făcut după 8 operaţii doar 2 examinări", a declarat directorul medical al Maternităţii orădene, conferenţiarul universitar Petru Chitulea.

La fel de grav, în cazul doctorului Doru Crăiuţ, este că o parte din pacientele pe care le-a operat laparoscopic au trebuit reoperate prin metoda clasică, a tăierii cu bisturiul, astfel încât pentru tratarea pacientelor în cauză spitalul a trebuit să cheltuie suplimentar peste 50.000 de lei, bani care nu îi pot fi decontaţi de CAS.

Teste pe şest

Un alt motiv pentru care conducerea Maternităţii orădene a solicitat anchetarea doctorului Doru Crăiuţ este faptul că acesta a efectuat studii clinice, pentru testarea pe paciente a unor medicamente încă nelansate pe piaţă, fără a putea dovedi că femeile au fost în prealabil informate asupra riscurilor şi fără ca firmele pentru care a efectuat studiile să vireze spitalului sumele cuvenite în condiţiile în care studiile au fost făcute pe paciente internate, deci pentru care unitatea a cheltuit fonduri publice.

„Am descoperit din întâmplare că doctorul Crăiuţ efectua studii clinice, şi când i-am cerut un raport asupra acestora dumnealui ne-a prezentat nici consimţământul informat al pacientelor, nici contractul care trebuia să existe între compania farmaceutică şi spital, nici dovada virării sumelor cuvenite spitalului aferent acestor studii", a declarat managerul spitalului, Gavril Grebenişan.

Ginecolog contrabandist

Grebenişan a precizat că în primăvară, când a descoperit neregulile, s-a adresat Colegiului Medicilor Bihor, solicitând efectuarea unei anchete, dar pentru că Doru Crăiuţ este membru al Consiliului Director al acestei structuri, legea prevede că anchetarea sa trebuie făcută de către o comisie centrală a Colegiului Medicilor din România.

Doru Crăiuţ nu a putut fi contactat, deoarece de la sesizarea CMR se află în prelungite concedii medicale, de odihnă şi fără salariu, el trimiţând recent o nouă cerere, prin care solicită un nou concediu fără plată, pe şase luni. Surse medicale au declarat pentru BIHOREANUL că s-ar afla în SUA, la o rudă.

Crăiuţ a fost director general al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie în perioada 2001-2002, fiind demis de către ministrul de atunci al Sănătăţii, Daniela Bartoş, după o anchetă în care s-a dovedit responsabilitatea sa în decesul a peste 20 de nou-născuţi la Maternitatea orădeană, cauzat de infecţii intraspitaliceşti.

Doru Crăiuţ a mai avut probleme de ordin legal şi înainte de 1989, fiind arestat de fosta Miliţie în 1986, sub acuzaţia de contrabandă şi deţinere de valută, deoarece comercializa pe piaţa neagră şi la suprapreţ aparatură electronică şi electrocasnică primită de la rudele sale din SUA.