Clădirea Muzeului Memorial Aurel Lazăr din Oradea are, de miercuri, o nouă plăcuţă comemorativă. Aceasta marchează funcţionarea în acest imobil, în perioada 6 decembrie 1940 - 1 noiembrie 1943, a Consulatului Regatului României, dar îl omagiază şi pe dr. Mihai Marina, cel care a ocupat funcţia de consul general. Demersurile pentru expunerea acestei plăcuţe au fost făcute de Asociaţia Morăriţa (Oradea), Asociaţia Dacia (Apşa de Jos) şi Muzeul Ţării Crişurilor.
Diplomat salvator
Consulatul Regatului României a fost înfiinţat la Oradea după Dictatul de la Viena, pentru ca românii din zona de vest şi nord-vest să fie reprezentaţi pe teritoriul de atunci al Ungariei. "Chiar şi istoricii au cunoscut puţine despre unde a funcţionat acest Consulat până de curând când, la cererea Asociaţiei Morăriţa, Ministerul Afacerilor Externe ne-a oferit detalii, dezvăluind că imobilul este chiar casa lui Aurel Lazăr", a spus istoricul Gabriel Moisa, în cadrul ceremoniei de dezvelire.
Originar din comuna Apşa de Jos, din Maramureşul Istoric (Ucraina), absolvent de Drept la Cluj şi fost prefect al judeţului Baia Mare, Mihai Marina a fost numit după 1940 consul la Oradea. Din această postură, el s-a dedicat îmbunătăţirii vieţii românilor rămaşi dincolo de graniţă, dar a şi salvat zeci de evrei de la moarte, riscându-şi chiar el viaţa.
"Există o listă cu numele a peste 70 de evrei salvaţi. Erau mai multe căi. Fie le dădea paşapoarte româneşti false, fie celor care nu erau cunoscuţi le făcea acte româneşti, fie îi trecea pur şi simplu peste graniţă cu maşina diplomatică. Nu era verificat, căci se bucura de o anumită protecţie", a explicat istoricul Gabriel Moisa, care a amintit că în primăvara anului 1944 la Oradea s-a adunat cel mai mare ghetou din Transilvania cedată. Aproape 30.000 de evrei au luat, de aici, drumul Auschwitzului.
Moştenitori la Oradea
Le ceremonia de miercuri a participat şi profesoara orădeancă Adriana Metea, fostă Marina, nepoată a consulului. "Este o mândrie să particip la un astfel de eveniment. Pot să vă spun că a fost unchiul meu preferat. Un om de o integritate morală şi profesională cum mai rar întâlneşti şi de o modestie deosebită. În acea perioadă, el nu numai că i-a ajutat, ci a riscat alături de mătuşa mea Elena, ţinând mai mulţi evrei în casă şi ajutându-i cu bani şi alimente", a spus Adriana Metea.
Aceasta a mai precizat că, deşi s-a născut într-o familie de ţărani, atât Marina cât şi fraţii săi au urmat studii universitare. Mihai Marina s-a stins din viaţă în 1980, la Cluj.
Clopotele cântă româneşte
La eveniment au participat şi un grup de peste 60 de profesori şi elevi din comuna Apşa de Jos (Ucraina) care au vizitat Oradea în aceste zile. Ion Botoş, preşedintele Asociaţiei Dacia din Maramureşul Istoric a fost, de altfel, unul dintre cei care pe parcursul timpului, a căutat informaţii despre consulul născut în Apşa de Jos, dar a şi făcut demersuri pentru realizarea unei plăcuţe în memoria acestuia.
"Suntem fericiţi că astăzi se mai finalizează o punte dintre românii din Maramureşul Istoric şi Oradea. Aşa, se va putea şti că pe vremuri aici consul general a fost dr. Mihai Marina, ficiorul lui diacu din Apşa de Jos. De astăzi, românii din Transcarpatia care vor trece prin Oradea vor depune aici o floare", a spus Ion Botoş.
Acesta a stârnit aplauzele audienţei transmiţând printr-o povestioară că deşi acum se află pe teritoriul Ucrainei, locuitorii din Apşa de Jos sunt în continuare cu sufletul lângă România. "După 1920, când diacu, tatăl lui Mihai Marina s-a deplasat la Bucureşti să comande clopotele pentru biserica din localitate, s-a întâlnit cu domnul Octavian Goga, care i-a spus: Măi Mihai, voi de acuma locuiţi într-o ţară cu o industrie foarte înaintată, de ce nu cumpăraţi clopotele de acolo? Dar Mihai Marina, ţăranul de la Apşa de Jos, i-a răspuns: Dacă ne-aţi lăsat în ţară străină, măcar clopotele să ne cânte româneşte. Şi astăzi clopotele de la Apşa de Jos cântă româneşte", a povestit Botoş.
Omagiat cu flori
La eveniment a fost prezent şi primarul Ilie Bolojan, care în urmă cu un an a făcut o vizită românilor de dincolo de Tisa, din Transcarpatia, şi a precizat că municipalitatea va sprijini o apropiere de românii de acolo.
"Până acum, acţiunile şi colaborarea între românii de aici şi cei din afara graniţelor s-a realizat pe cheltuiala dumneavoastră. De aici înainte, Primăria Oradea va deschide o linie de finanţare a acestui proiect, astfel încât să putem finanţa o dată pe an o vizită de la Oradea către Maramureşul Istoric şi una din Maramureşul Istoric către Oradea", a spus edilul.
Plăcuţa comemorativă a fost dezvelită de Ion Botoş şi Adriana Metea, nepoata consulului, iar apoi reprezentanţii mai multor instituţii şi locuitorii comunei natale a lui Mihai Marina au depus flori şi jerbe în faţa acesteia.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.