La loc comanda! Din 1 septembrie, se întorc şefii de post

Din 1 septembrie, posturile de Poliţie comunale îşi vor relua activitatea în cadrul Secţiilor de Poliţie rurală. Decizia aparţine şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, şi e motivată prin cheltuielile mult prea mari generate de secţiile de Poliţie Rurală, care au luat locul posturilor de poliţie  şi care, în opinia sa, nu şi-au demonstrat eficacitatea.

Mai multe infracţiuni

În opinia şefului Poliţiei Române, fără poliţiştii din comune, furturile de animale, tâlhăriile şi infracţiunile stradale au crescut cu şase la sută comparativ cu 2011. În plus, comunităţile din mediul rural nu se simt în siguranţă decât dacă îşi au, fiecare, poliţistul lor. "58% din cetăţenii din mediul rural consideră că actuala formă de organizare este în dezavantajul cetăţeanului, 73% dintre cetăţenii au spus că timpul de reacţie la sesizări a crescut la peste 20 de minute şi chiar la o oră, 86% au apreciat că un singur poliţist la postul de poliţie nu poate rezolva problemele comunităţi, 90% din cei intervievaţi au precizat că doresc mai mulţi poliţişti la postul de poliţie şi că prezenţa şi vizibilitatea acestora în localitate le conferă un sentiment de siguranţă. Toate acestea coroborate ne-au dus la decizia de a lua acestă măsură de eficientizare a conceptului în mediul rural", a declarat chestorul Petre Tobă, joi, la Constanţa.

Ca urmare, începând din 1 septembrie, în Bihor, la fel ca în toată ţara, posturile de Poliţie îşi reiau activitatea cu un program de lucru care va fi adaptat în funcţie de necesităţile zonei. Cele 91 de unităţi vor funcţiona în cadrul secţiilor de poliţie rurală care, la rândul lor, de acum încolo vor avea un rol de coordonare a patrulării. În cadrul secţiilor vor funcţiona în continuare şi  compartimentele de poliţie judiciară, pentru a putea soluţiona cu celeritate plângerile penale care vor fi depuse în mediul rural.

Potrivit unui comunicat făcut public, vineri de Biroul de presă al Poliţiei Bihor, odată cu posturile de poliţie se va reînfiinţa funcţia de şef de post în toate comunele, inclusiv în cele în care funcţionează secţia de poliţie rurală, funcţie care va fi ocupată prin concurs, în vreme ce restul personalului va fi redistribuit de la secţii.

Patrularea şi intervenţia la evenimente se vor efectua, de regulă, de poliţiştii de la posturile de poliţie comunale, pe raza lor de responsabilitate, şeful secţiei stabilind modalitatea de efectuare a patrulării. "Intervenţia la evenimentele semnalate se va realiza pe principiul cel mai apropiat poliţist de locul evenimentului intervine", se mai arată în comunicat.

E prematur!

Chestionat pe marginea schimbărilor, chestorul Liviu Popa, cel care, anul trecut, ca şef al Poliţiei Române, a hotărât să renunţe la posturile de Poliţie şi să comaseze activitatea acestora în secţii de poliţie rurală, susţine că va respecta măsurile, însă le consideră pripite: "Patrulele rurale şi-au dovedit eficienţa deoarece au redus infracţionalitatea în mediul rural", spune ofiţerul, bazându-se şi pe bilanţul pe 2011 a IPJ Bihor, care a demonstrat eficienţa patrulelor. Statisticile arată un număr mai mare de infracţiuni constatate în flagrant faţă de 2010 şi o scădere a infracţiunilor sesizate.

Şeful Poliţiei Bihor afirmă că reformarea poliţiei rurale, demarată anul trecut, s-a bazat pe o analiză a activităţii poliţiilor din mediul rural, dar şi a modelelor din alte state europene, fiind pusă în practică abia după ce a fost testată iniţial în 4 judeţe pilor, unde eficacitatea reformei a fost demonstrată de rezultatele obţinute. "80% din infracţiuni se comit în mediul urban, doar 20 în mediul rural. Ca urmare, ideal este ca toate forţele şi resursele să le ai adunate şi să le aloci unde sunt necesare. Poliţia rurală trebuia să fie redusă şi axată pe activitatea de patrulare, 24 de ore din 24. Să fie dinamică, mobilă. Suntem singurul stat din Europa unde mai există posturi de poliţie", susţine Popa.

În opinia sa, noile modificări actuale s-au dispus fără o analiză serioasă, ci doar "statistici în care eu nu cred". "Eu consider că reforma în mediul rural începuse să dea rezultate. Nu faci o reformă şi aştepţi ca ea să meargă brici în 10 luni. Ar fi trebuit să aştepte, un an, doi, şi apoi să schimbe ceea ce nu merge. De pildă, au fost propuneri, la un moment dat, pentru suplimentarea cu personal în anumite zone cu probleme. Acele solicitări, care aveau fundament serios, nu au primit răspuns. În schimb se dispun alte măsuri, de pe o zi pe alta. Le vom aplica, deşi momentan pare o ştruţo-cămilă", spune Popa, nemulţumit că trebuie să revină asupra propriei sale decizii.

De altfel, în ieşirile sale publice, ofiţerul a descris posturile de poliţie ca fiind "un lux şi o cheltuială inutilă, pentru ca poliţiştii să aibă unde juca o tablă". El a mai arătat că şefii unităţilor erau percepuţi ca "agenţi electorali ai primarilor", în loc să fie priviţi ca şi colaboratori ai administraţiilor locale pentru menţinerea siguranţei şi ordinii publice.

"Tu nu ai şcoli şi ţii de şeful de post. De ce? Se ştie că unii sunt folosiţi ca agenţi electorali, că pot să fie influenţaţi, că sunt tentaţi să fie mai îngăduitori cu un primar, consilier, etc, pentru un şpriţ, un miel de Paşte, un purcel de Crăciun, ori un beneficiu din partea Consiliului Local. Pe când patrulele secţiilor regionale nu se ataşează de nicio localitate", spune şi acum Popa.