.JPG)
Scăderea tăierilor ilegale de copaci în paralel cu creşterea gradului de prelucrare a lemnului tăiat în condiţii legale, pentru a nu mai exporta buşteni sau cel mult cherestea, ci produse finite, mai ales mobilă, dar şi încurajarea împăduririlor, astfel încât pe termen lung România să aibă destulă materie primă lemnoasă. Acestea sunt principalele obiective ale proiectului noului Cod Silvic discutate de ministrul de resort, Luca Varga, cu reprezentanţii mediului de afaceri din Bihor, în cadrul unei dezbateri organizate vineri de către Federaţia Patronilor la Centrul de Afaceri din incinta Cetăţii Oradea.
"Avem în România tradiţie pentru prelucrarea superioară a masei lemnoase, astfel încât aceasta să conţină cât mai multă plusvaloare", a spus încă de la început ministrul Apelor, Pisciculturii şi Pădurilor. Lucia Varga a afirmat că proiectul elaborat de echipa sa, deja aprobat de Comisia de specialitate a Senatului, şi care urmează să fie pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, urmăreşte să restrângă cât mai mult accesul la lemne în pădure, chiar până la zero, deoarece în baza lui copacii vor putea fi achiziţionaţi doar la rampe anume amenajate la drum, şi numai fasonat.
Varga a promis reprezentanţilor unor fabrici de mobilă şi producători de materiale de construcţii prezenţi la dezbatere că prin noul regulament de vânzare a masei lemnoase vor fi încurajaţi doar prelucrătorii care asigură valorificarea superioară a acesteia, astfel încât mizează pe o reducere a pieţei negre a lemnului.
Ministrul a primit şi numeroase sugestii din partea întreprinzătorilor bihoreni, promiţând că le va transforma în articole de lege pentru a le include în noul Cod Silvic. Printre acestea se numără instituirea colaborării dintre Ministerul pe care îl conduce şi Ministerul Educaţiei pentru a pregăti personal calificat pentru fabricile de mobilă (în condiţiile în care în ultimii ani şcolile profesionale au fost lăsate de izbelişte), bonificarea firmelor care folosesc lemn prelucrat în industria construcţiilor de locuinţe (inclusiv pentru structurile de rezistenţă şi case din lemn, ecologice), încurajarea persoanelor fizice şi firmelor care vor şi pot să facă împăduriri (inclusiv prin elaborarea de proiecte care să fie finanţate cu fonduri europene, nerambursabile), obligarea firmelor prelucrătoare de a asigura reîmpădurirea unor suprafeţe defrişate în scopul exploatării, protejarea rezervaţiilor naturale pentru stimularea turismului ecologic şi turismului rural.
În ceea ce priveşte orizontul de timp în care proiectul noului Cod Silvic ar urma să fie adoptat de Parlament în vederea promulgării de către preşedinte şi intrării lui în vigoare, ministrul s-a ferit să facă o estimare, afirmând doar că îşi doreşte ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. "Mai devreme sau mai târziu vor fi aplicate prevederile din acest Cod, pentru că pur şi simplu nu mai este cale de întors. Toate ţările din Uniunea Europeană îşi protejează pădurile şi industria prelucrătoare şi nicăieri, decât la noi, nu se fac defrişări ilegale. Atunci, dacă vrem să trăim ca în UE, trebuie să adoptăm şi noi aceste reguli. Rolul meu e ca acest timp să fie cât mai scurt, iar până la adoptarea noului Cod să întărim structurile de control, pentru a-l putea aplica apoi cât mai bine", a spus Lucia Varga.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.