Criza economică nu şi-a arătat încă luminiţa de la capătul tunelului. "Chiar şi atunci când revii pentru câteva luni pe creştere economică nu înseamnă că ai ieşit din criză", a avertizat doctorul în economie Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe liberal din perioada 1997-1998, în cadrul unei conferinţe pe teme economice organizate miercuri de Zona Metropolitană Oradea la hotel Ramada.
Invitat să intepreteze indicatorii macro-economici ai României pentru perioada următoare, Dăianu a ţinut să precizeze de la bun început că măsurile nepopulare luate de Guvernul Boc erau inevitabile. "Căderea din 2009 - 2010 a fost generată de deficitele mari de cont curent. România a avut un deficit bugetar mare inclusiv în 2008 când era pe creştere economică. Oricine ar fi fost la Guvernare în 2009 era obligat să ia măsuri", a spus Dăianu.
Economistul a ţinut să precizeze însă că măsurile nu ar fi însemnat obligatoriu tăierea salariilor bugetarilor. "Că textura acestor măsuri de corecţie putea fi diferită este cu totul altceva. Se puteau găsi soluţii combinate de reducere a cheltuielilor cu eventuale creşteri de taxe şi impozite sau altele", a spus fostul ministru de finanţe al României.
Mai mult, Dăianu a subliniat că măsurile de austeritate nu pot rezolva singure problema crizei economice. "Există o teză că rezolvarea crizei este austeritatea, da, dar numai parţial, pentru că aceasta nu rezolvă problema îndatorării private şi nici problemele sectorului bancar", a afirmat economistul.
"Va fi greu în Europa!"
Prima dintre măsurile pe care le pot fi luate la nivel naţional, dar şi individual, pentru depăşirea crizei o constituie limitarea cheltuielilor. "Trebuie să învăţăm să ne chivernisim. Să ne luăm mai puţine haine noi, să ne schimbăm maşina mai rar, să avem grijă la cheltuieli. La noi, la români, se aruncă mâncarea, pentru că ne luăm foarte multă, în vreme ce americanii, de exemplu, cumpără doar cât le trebuie", a spus specialistul.
În ceea ce priveşte măsurile care trebuiesc luate la nivel naţional, Dăianu a enumerat relansarea industriei ca sector economic capabil să genereze plus-valoare şi identificarea unor pieţe de desfacere extracomunitare. "Trebuie căutate resurse în Asia şi în ţările arabe. Va fi greu în Europa în anii următori! Germania, de exemplu, este o economie non-europeană pentru că este îndreptată către toate azimuturile nu doar către zona comunitară", a spus Dăianu.
Învăţământul naşte proşti
Toate aceste eforturi sunt însă inutile în contextul degradării continue a sistemului de învăţământ singurul sector capabil să genereze creiere care să facă faţă noilor provocări.
"Spre deosebire de celelalte ţări prinse în criza economică, avem o particularitate: procentul redus din Produsul Intern Brut alocat Educaţiei. Nu doar că avem un proces educativ foarte slab calitativ dar nici nu facem nimic ca să schimbăm asta. Să fie clar, în educaţie nu sunt cheltuieli. Sunt investiţii!", a spus Dăianu.
Doctor în economie şi profesor universitar, Dăianu este fost ministru de Finanţe din perioada 1997 - 1998 şi fost europarlamentar liberal. Acesta a mai spus că în lipsa unor specialişti economia românească va deveni tot mai puţin competitivă şi tot mai puţin atractivă pentru investitori.
Desfăşurată în prezenţa a peste 50 de oameni de afaceri locali şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale, conferinţa pe teme economice organizată de ZMO a mai atins teme precum rolul fondurilor europene în sprijinirea mediului de afaceri, perspectivele parcurilor industriale, şansele acestora de a contribui la relansarea economiei şi regulile după care administraţiile locale le pot acorda acestora facilităţi fiscale.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.