Deputata Sonia Drăghici a câştigat lupta cu Agenţia de Integritate

Procurorii Parchetului General au decis neînceperea urmăririi penale împotriva deputatului PSD Bihor Sonia Drăghici, pe care au anchetat-o pentru conflict de interese după ce şi-a angajat fiul la cabinetul parlamentar.

Aşa cum BIHOREANUL relata anul trecut, inspectorii de integritate au constatat că Drăghici a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Doru Vladimir Drăghici, în perioada 2 martie 2009 - 1 iulie 2009, respectiv din 21 septembrie 2009 şi până în prezent, în cadrul Biroului parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 5 Bihor, şi au dat-o pe mâna procurorilor pentru conflict de interese.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit însă în această vară că Drăghici nu poate fi trasă la răspundere deoarece - după cum arată un fragment al rezoluţiei publicate de presă - deputatul nu este în conflict de interese atâta vreme cât legea nu prevede această infracţiune în cazul deputaţilor şi senatorilor.

"Conflictul de interese fiind o infracţiune de serviciu care nu poate fi săvârşită decât de un funcţionar public, rezultă că acţiunea sau inacţiunea ce constituie verbum regens constă într-o încălcare a atribuţiilor de serviciu. (...) Astfel, ţinând seama de faptul că din dispoziţiile legale prezentate mai sus se desprinde concluzia că exercitarea mandatului de parlamentar presupune exercitarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor prevăzute de art.35 şi art.37 din Legea 96/2006, actele realizate de deputatul Drăghici Sonia Maria (încheierea contractului civil cu fiul său şi propunerea de angajare a fiului său de către Camera Deputaţilor, în cadrul biroului parlamentare de circumscripţie) nu pot fi considerate acte îndeplinite în exercitarea atribuţiilor de serviciu ale deputatului", precizează documentul citat de citinews.ro.

Legea la care face referire procurorul este statutul deputaţilor şi senatorilor, iar articolele 35 şi 37 vorbesc despre drepturile parlamentarilor inclusiv despre faptul că "în activitatea din circumscripţiile electorale deputaţii şi senatorii au drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii şi formelor specifice ale acestei activităţi din teritoriu".

Mai mult decât atât, potrivit sursei citate, în rezoluţie se menţionează că potrivit Legii 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, parlamentarii nu au nicio interdicţie cu privire la persoanele ce pot fi angajate în cadrul birourilor parlamentare, iar Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, nu reglementează situaţii de conflict de interese în cazul parlamentarilor.

Procurorul de caz a invocat în sprijinul deciziei sale inclusiv Legea 188/1999, privind statutul funcţionarilor publici, conform căreia prevederile nu se aplică personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului.

Pe de altă parte, în situaţia Soniei Drăghici sunt şi alţi parlamentari din întreaga ţară. În urmă cu un an, ANI a constatat că atât Drăghici, cât şi alţi deputaţi, au încălcat prevederile Legii 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, şi a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibila săvârşire de aceştia a infracţiunii de conflict de interese.

ANI se prevala de prevederile Legii 161/2003 conform căreia "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".