Cseke acuză noi tentative de regionalizare "pe şest"

Deputatul UDMR Cseke Attila s-a arătat revoltat, joi, într-o conferinţă de presă, că unele ministere continuă "regionalizarea pe şest". După ce au fost reorganizate direcţiile de finanţe, respectiv gărzile financiare, Cseke anunţă modul în care Ministerul Sănătăţii vrea să reorganizeze direcţiile de sănătate publică.

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern publicat în această săptămână, se doreşte transferarea unor posturi din cadrul DSP-urilor în Consiliile Judeţene, respectiv înfiinţarea a 8 autorităţi teritoriale de sănătate publică şi alte 42 de oficii judeţene. În această reorganizare, Cseke a identificat două probleme: oficiile judeţene nu au personalitate juridică, iar în cele două tipuri de structuri ar urma să lucreze mai puţini oameni decât sunt acum în DSP-uri.

"Aceste oficii judeţene nu au personalitate juridică. Vor desfăşura activităţi de control şi inspecţii, dar raportul de control întocmit în Bihor îşi va putea urma cursul numai dacă autoritatea teritorială de la Cluj Napoca îşi va da acordul", a declarat Cseke, arătându-şi îndoiala că la Cluj s-ar cunoaşte situaţia din Bihor, Maramureş ori Satu Mare, judeţe ce ar urma să fie arondate acestei autorităţi teritoriale.

Cât despre oamenii din sistem, Cseke a spus că din cele 3.700 de posturi existente în prezent în DSP-uri, 800 vor fi transferate la CJ-uri, iar restul distribuite între autorităţi teritoriale şi oficii judeţene. "Azi, cu 3.700 de posturi, nu avem autoritate teritorială. După modificări, deşi numărul de posturi scade, atribuţiile sunt mai puţine, vom avea autorităţi şi la nivel judeţean, şi la nivel teritorial. Care e logica ca mai puţine persoane şi mai puţine atribuţii să formeze mai multe structuri?", s-a întrebat, retoric, parlamentarul.

Pe de altă parte, în aceeaşi conferinţă, Cseke a anunţat că a depus un amendament la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 80/2013, conform căreia, de la 1 ianuarie 2014, primăriile ar urma să rămână cu doar 55% din banii adunaţi din taxele judiciare de timbru. Dacă în urmă cu doi ani, administraţiile locale păstrau toate aceste venituri, de la 1 ianuarie 2013 primăriile mai rămân doar cu 70% din aceste sume, în timp ce 30% transferă la bugetul de stat. "În doi ani, am reuşit să ajungem (n.r. cu cuantumul veniturilor ce rămân la primării) de la 100% la 55%. Eu n-am înţeles această chestiune, pentru că majoritatea primarilor sunt ai actualei guvernări. Or exact acest Guvern lipseşte autorităţile locale de posibilitatea de a continua investiţiile", a precizat Cseke.

Potrivit calculelor făcute de deputat, de când transferă 30% din taxele adunate din timbrul judiciar la Bucureşti, Primăria Oradea pierde anual circa 1,5 milioane lei, iar dacă de anul viitor va trimite 45% din aceste venituri, va mai pierde alte 700.000 de lei.