Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă organizată la Hotelul Continental, lansarea unui proiect pentru protejarea siturilor naturale şi ariilor protejate din perimetrul defileurilor Crişului Repede şi Crişului Negru, al căror custode este.
Vor mai mult!
Astfel, timp de trei ani, organizaţia non guvernamentală va face o "radiografie" minuţioasă a acestor zone şi va elabora, la final, un plan de măsuri pentru protejarea acestora. "Suntem de abia în faza primilor paşi, dar sperăm că peste un an de muncă să putem să prezentăm şi rezultatele pe care scontăm să le avem", a declarat Andrei Togor, managerul de proiect.
"Proiectul urmăreşte elaborarea unor planuri de management eficient al acestor arii protejate. Vom face studii pentru identificarea tuturor speciilor şi habitatelor din aceste arii. Conform situaţiei de la Ministerul Mediului, în aceste zone sunt evidenţiate 104 specii şi 11 habitate naturale, dar noi suntem convinşi că aici există mult mai multe specii de plante şi animale care necesită protecţie", a declarat Mihai Togor, preşedintele Aqua Crisius, beneficiarul proiectului în calitate de custode al celor 7 arii protejate vizate.
Togor apreciază că, la finalul proiectului, care se derulează pe o perioadă de 36 de luni începând cu 1 august, în aceste zone va fi evidenţiată prezenţa unor specii despre a căror existenţă nu se ştia până acum, precum vidra sau râsul, dar care se presupune că există în areale ca Valea Iadei, din Apuseni.
Studii minuţioase
Proiectul derulat de Aqua Crisius se numeşte "Elaborarea planurilor de management, măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 defileul Crişului Negru, ROSCI 0104 lunca inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei". Valoarea acestuia este de 2.466.042 de lei, din care 90% sunt alocaţi din fonduri europene de mediu, iar contribuţia Guverului României de este de 10%.
Din această sumă, ecologiştii vor cumpăra echipamente performante pentru identificarea, studiul şi monitorizarea speciilor din ariile naturale de pe Crişul Repede şi Crişul Negru, precum binocluri cu infraroşu, aparate foto şi video, dar şi echipamente de urmărire sub apă.
Pentru ca treaba să fie făcută cum trebuie, Aqua Crisius va cheltui aproape jumătate din banii alocaţi pe studii ştiinţifice laborioase, care vor fi efectuate de cercetători de meserie. Asociaţia va organiza în curând o licitaţie pentru constituirea echipei de cercetare care va fi responsabilă apoi de întreaga operaţiune de identificare şi monitorizare a speciilor de plante şi animale din ariile naturale vizate, dar şi de elaborarea măsurilor de protejare a acestora de influenţa factorului uman.
Activitatea de cercetare se va desfăşura pe o suprafaţă totală de 11.413 hectare şi se va concretiza prin realizarea a 13 studii ştiinţifice, 18 baze de date, 42 de hărţi şi 29 de hărţi GIS.
"În aceste arii sunt permise activităţi şi intervenţii umane, însă doar acelea care nu au un impact major asupra zonei, fără modificări fizice ale acesteia. Din păcate, în toate ariile naturale vizate în acest proiect se derulează activităţi care periclitează speciile şi habitatele, cum sunt exploatările ilegale de balastru şi de lemn, dar şi braconajul piscicol", a mai adăugat Mihai Togor, care a precizat că planurile de management vor stabili şi măsuri cărora, pe viitor, li se va supune toată lumea.
Vor fi dezbateri
Înainte de implementarea proiectului, planurile de management vor fi supuse avizării Gărzii de Mediu, iar apoi unor dezbateri publice. În total, ecologiştii preconizează ca în cei trei ani de proiect să organizeze 28 de evenimente publice, în care bihorenii să îşi poată exprima părerea vizavi de măsurile propuse pentru managementul zonelor protejate.
Proiectul derulat de Aqua Crisius este concretizarea obligaţiei impuse de legislaţia europeană fiecărui custode de arie protejată în ce priveşte atragerea de fonduri pentru protecţia şi monitorizarea ariilor naturale. "Din păcate, nu toţi custozii îşi respectă această obligaţie. În acest an, vom demara procedurile de retragere a dreptul de custodie asupra unor arii protejate acelor custozi care nu au demarat niciun proiect de atragere de finanţări", a declarat Gheorghe Raţiu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor, şi el prezent la conferinţa de presă.
Aqua Crisius se află la cel de-al treilea proiect de mediu, alte două fiind în avizarea comisiilor europene. Conform directivelor europene de mediu, la finele anului 2015 România va trebui să aibă aprobate 150 de planuri de management al ariilor naturale protejate.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.