Sonia Drăghici, dată pe mâna Parchetului pentru că şi-a angajat băiatul în biroul parlamentar

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă şi indicii referitoare la posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese de către Oana Niculescu Mizil, Sonia-Maria Drăghici, ambele reprezentante ale Grupului Parlamentar PSD, Mihai Radan, reprezentant al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, Stelică Iacob Strugaru, reprezentant al PDL şi András-Levente Mate, reprezentant al Grupului Parlamentar al UDMR, a anunţat, luni, ANI.

Nu pot fără neamuri

Inspectorii de integritate au constatat că deputatul PSD de Bihor Sonia Drăghici a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Doru Vladimir Drăghici, în perioada 2 martie 2009 - 1 iulie 2009, respectiv din 21 septembrie 2009 şi până în prezent, în cadrul Biroului parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 5 Bihor.

La rândul său, Oana Niculescu Mizil a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, în propriul birou parlamentar, iar deputatul Mihai Radan şi-a angajat atât odrasla, pe Liubomir Mile Radan, cât şi nevasta, Elena Radan. Stelică Iacob Strugaru i-a făcut contract fiului său, Radu Iacob Strugaru, iar deputatul András-Levente Mate şi-a angajat soţia, Erzsebet Mate, în biroul parlamentar.

Beneficiul patrimonial total obţinut de rudele celor cinci deputaţi în urma angajării prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese se ridică la 196.332 de lei (aproximativ 46.745 de euro), au precizat reprezentanţii ANI.

Conflict de interese

ANI a constatat că cei cinci deputaţi au încălcat prevederile Legii 161/2003 şi a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibila săvârşire de aceştia a infracţiunii de conflict de interese. De asemenea, au fost începute demersurile pentru anularea "contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese".

"Complementar, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective", a precizat ANI.

Conform prevederilor Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

Potrivit dispoziţiilor articolului 2531 din Codul Penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.