În timp ce un echipaj al Poliţiei Locale Oradea - care l-a mai sancţionat în 2014 cu avertisment pentru că a arborat în balconul biroului său din strada Jean Calvin un steag al Ţinutului Secuiesc fără să fi avut autorizaţie pentru amplasarea sa, încălcând astfel regulamentul privind mijloacele de publicitate stradală - filma scena la care asistau circa 10 persoane, eurodeputatul Laszlo Tokes şi-a reeditat gestul, etalând de această dată un steag al Ardealului, aşa cum anunţase cu două zile în urmă.
"Omagiu" maghiaro-român
Săvârşit tocmai în ziua în care orădenii de etnie română marchează 98 de ani de la intrarea în oraş a trupelor generalului Traian Moşoiu şi preluarea în administrare românească, gestul a fost explicat în prealabil de către Tokes într-o conferinţă de presă în care a ţinut să sublinieze că, departe de a fi un gest provocator, cum putea fi perceput, este un semn de conciliere etnică şi un omagiu adus identităţii naţionale atât a românilor, cât şi a maghiarilor şi saşilor din Transilvania.
Tokes a spus că aduce "un pios omagiu amintirii victimelor genocidului din Tărcaia", unde pe 19 aprilie 1919 "aproape o sută de oameni nevinovaţi au fost ucişi de trupe neregulare române", dar a invocat şi "intrarea trupelor generalului Moşoiu în Oradea din 20 aprilie 1919, când oraşul a intrat în administrare românească", spunând că "facem această amintire cu sentimentul de reconcliere", deoarece "este clar că identitatea noastră, reprezentată de steagul Transilvaniei, cuprinde toate etniile din Transilvania, şi acest steag ne uneşte, nicidecum nu ne desparte".
Mesaj "absolut pozitiv"
Referindu-se la steagul Ardealului, pe care urma să-l arboreze, dar şi la cele ale Ţinutului Secuiesc, Ţinutului Partium, drapelului României şi celui al Ungariei, pe care le-a etalat în trecut cu stemele comuniste decupate, precum şi la cel al UE, Tokes a spus că simbolistica acestora "este foarte bogată", ea reprezentând "entităţi cum ar fi unitatea naţională română, unitatea naţională maghiară, identitatea Ţinutului Partium, identitatea Ţinutului Secuiesc, identitatea Europei, dar totodată şi ideea de libertate".
"În spiritul acestor idealuri dorim să transmitem către ţară, către lume, un mesaj absolut pozitiv, al identităţii noastre comune, căci când vorbim de Ţinutul Secuiesc vorbim şi de fraţii noştri români, la fel şi când vorbim de Ţinutul Partium. (...) Ideea noastră este de reconciliere", a spus Tokes despre ceea ce nu puţini consideră a fi o "marotă a steagurilor".
În context, el a pledat din nou pentru "ideea federalismului" din programul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi al Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, afirmând că acestea "susţin planul federalizării democratice a României, în care toate regiunile vor regăsi identitatea lor istorică, atât Moldova, cât şi Transilvania, Oltenia, Banat şi Dobrogea", prin federalizare înţelegând "dreptul de autoguvernare a acestor regiuni" prin care "s-ar putea raliza o descentralizare şi o democratizare a ţării noastre".
"Noi suntem absolut paşnici. Eu cred că reprezint nu numai maghiarii, ci şi concetăţenii mei români. Eu am domiciliul stabil în Oradea. Nu e nicio provocare, ci restabilirea unor simboluri", a răspuns Tokes unei întrebări a BIHOREANULUI, încheind că a ales tocmai ziua de 20 aprilie fiindcă, pur şi simplu, "aşa a rânduit Dumnezeu".
Lecţie de istorie
Alături de Laszlo Tokes, preşedintele PPMT Bihor, Csomortanyi Istvan, a explicat de ce steagul Ardealului nu trebuie înţeles ca fiind exclusiv unguresc şi, pe cale de consecinţă, o "provocare". El a vorbit despre simbolistica steagului, ce conţine stema Ardealului veche de "o jumătate de mileniu" pe un fundal tricolor albastru-roşu-galben dispus orizontal, arătând că acesta nu numai că a fost folosit "încă din vremea principilor Transilvaniei", ci şi în prezent, pe stema oficială a României (în sfertul inferior din dreapta), dar şi în România regală, ea fiind de altfel "proiectată de un cetăţean român de etnie maghiară" decorat în perioada interbelică.
"Este absolut fundamental ca această stemă să fie cunoscută şi folosită", a spus Csomortanyi, prezentând însă şi câteva falsuri ale istoriografiei comuniste, care a trucat poze făcute pe 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, unde românii aveau şi steagul Transilvaniei, schimbând dispunerea culorilor prin modificarea ordinii acestora, de la albastru-roşu-galben la albastru-galben-roşu. "Steagul Transilvaniei conţine simboluri foarte vechi şi bine definite, care reprezintă atât comunitatea maghiară, cât şi cea română şi săsească", a concluzionat Csomortanyi.
Ia sau nu amendă?
În condiţiile în care în 2014 a fost sancţionat cu avertisment de către Poliţia Locală pentru arborarea steagului secuiesc, iar ulterior, în 2015 şi în 2016, Judecătoria Oradea şi Tribunalul Bihor i-au respins acţiunile intentate pentru anularea sancţiunii, în prezent procesul fiind "mutat" la CEDO, Tokes şi-a exprimat speranţa că de data aceasta nu va fi sancţionat. "Sper să nu fiu sancţionat (...) Avem dreptul de a folosi simbolurile noastre, mai ales dacă acestea au un conţinut atât de pozitiv pentru toţi", a spus eurodeputatul.
Câteva minute mai târziu, când a ieşit în balconul biroului însoţit de colaboratori din CNMT şi PPMT pentru a arbora steagul Transilvaniei, iar jurnaliştii îl urmăreau din stradă, acelaşi lucru îl făcea şi un echipaj al Poliţiei Locale Oradea, de la câţiva metri depărtare. Rămâne de văzut dacă şi de data aceasta conducerea instituţiei îl va acuza pe Tokes de "publicitate" neautorizată sau îi va înţelege mesajul de reconciliere...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.