Spitalul Judeţean primeşte bani dacă tu faci puţină mişcare! (FOTO)

Marş pentru sănătate

Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, conferenţiarul universitar Ioan Andrei Vereşiu, şi profesorul universitar Amorin Popa, coordonatorul Programului Naţional de Diabet şi şef al Clinicii de Diabetologie din cadrul Spitalului Judeţean Oradea, precum şi dr. Ovidiu Saltas-Dabija, directorul medical al celui mai mare producător mondial de insulină, i-au invitat pe orădeni la un "marş al sănătăţii" în deschiderea celui de-al nouălea Congres al FRDNBM.

Programat pe miercuri la ora 18.00, în Parcul 1 Decembrie, marşul a cărui deviză este "Câştigi şi dăruieşti sănătate" are un dublu efect, caritabil şi educativ. Motivul? Pe lângă faptul că firma Sanofi oferă Clinicii de Diabetologie a Spitalului Judeţean câte 10 lei pentru fiecare persoană care va participa la marşul ce se va desfăşura pe 1.700 metri (o tură în jurul parcului), acţiunea este menită şi să-i educe pe orădeni că în cazul bolilor de nutriţie, cum e şi diabetul, tratamentul depinde în uriaşă măsură de stilul de viaţă al pacienţilor, iar pentru prevenirea îmbolnăvirilor este recomandabil ca fiecare persoană să aibă un regim alimentar echilibrat şi să facă zilnic măcar 30 de minute de mişcare.

"Stilul de viaţă sănătos joacă un rol esenţial în reducerea riscului de îmbolnăvire, astfel că trebuie să combatem sedentarismul şi alimentaţia dezechilibrată", a spus Ioan Andrei Vereşiu, preşedintele FRDNBM.

Congres cu peste 450 de participanţi

Despre Congresul Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea, profesorul Amorin Popa a amintit că este cel mai important eveniment ştiinţific care a avut loc în ultimii ani în oraşul nostru. O dovadă este numărul impresionant de participanţi, peste 450 din România, plus alte câteva zeci din Germania, Spania, Elveţia, Serbia şi alte ţări europene (inclusiv preşedintele Federaţiei Internaţionale de Diabet), dar şi prezenţa masivă a reprezentanţilor mai multor companii farmaceutice specializate în acest tip de afecţiuni, holul Casei de Cultură a Sindicatelor fiind, de altfel, plin cu standurile acestora.

Accent pe pacient

O particularitate deosebită a Congresului este că evenimentul nu e unul de tip închis, rezervat strict medicilor şi asistenţilor, ci unul deschis, care beneficiază şi de participarea reprezentanţilor asociaţiilor pacienţilor din întreaga ţară.

De altfel, în cursul zilei de joi, în ciuda vârstei, o octogenară din Mediaş va fi prezentă la Oradea pentru a împărtăşi din experienţa sa de pacientă, deoarece este, potrivit spuselor lui Ioan Andrei Vereşiu, "cea mai veche pacientă de diabet din ţară".

Tot în sprijinul pacienţilor, în cursul zilei de joi, la Casa de Cultură a Sindicatelor câţiva din cei mai buni specialişti din România vor sta la dispoziţia acestora, între orele 10.00 - 15.00, pentru a răspunde tututor întrebărilor legate de boală, tratament, afecţiuni conexe (cardiovasculare, renale, oftalmologice etc) şi regim de viaţă.

De altfel, în următoarele două zile ale Congresului, orădenilor li se oferă posibilitatea de a-şi testa gratuit nivelul glicemiei, iar pentru diabeticii deja diagnosticaţi, şi nivelul hemoglobinei glicozilate, la cortul special amenajat în acest scop în vecinătatea parcării Mihai Eminescu.

Boală modernă

Diabetul este considerat o boală specifică lumii moderne, însă cu implicaţii extraordinare de ordin social, economic şi psihic. Potrivit specialiştilor, în Europa 7% din populaţie este diagnosticată cu o formă de diabet (în România 4%), iar diabetul este responsabil de numeroase afecţiuni şi complicaţii cardiovasculare (ca de exemplu accidente vasculare cerebrale), oftalmologice (poate provoca orbirea), de mobilitate (60% din amputaţiile de picioare neprovocate în urma accidentelor rutiere şi de muncă se datorează diabetului), renale (numeroşi pacienţi ajung dependenţi de hemodializă dacă nu se tratează la timp), etc.

În Bihor, numărul pacienţilor de diabet se ridică la 27.000, din care peste 16.000 din mediul urban (60% din total), afectând în aproape egală măsură bărbaţii (53%) şi femeile (47% din cazuri).

Poate ca urmare a rolului de pionierat al medicinei româneşti (precursorul insulinei, pancreatina, a fost descoperit în 1921 de savantul Nicolae Paulescu), ţara noastră este, totuşi, singura din UE unde există un Program Naţional de Diabet ce permite pacienţilor accesul gratuit la tratamentul de specialitate.