După ce au protestat, pe 4 aprilie, în faţa Prefecturii Bihor, anunţând astfel autorităţile că se opun exploatării gazelor de şist, voluntarii din aşa-numitul Grup Antifracturare Hidraulică Oradea au fost catalogaţi de vicepremierul Liviu Dragnea ca fiind nişte "oameni răi", care nu-şi iubesc ţara şi nu doresc dezvoltarea ei.
Drept urmare, "oamenii răi", adică şase dintre protestatari, au ieşit joi în faţa presei locale ca să-şi recunoască "răutatea". Pe modelul întâlnirilor alcoolicilor anonimi din filmele americane, care îşi spun numele şi îşi prezintă viciul în faţa grupul de suport, fiecare dintre voluntari s-a prezentat cu nume, prenume şi caracteristica trasată de Dragnea, precum şi motivele "răutăţii".
"Mă numesc Eleonora Mircescu, meseria mea este de inginer geolog şi sunt un om rău", a spus preşedinta Ecotop. Ea a precizat că e un om rău pentru că face parte dintr-o organizaţie care se încăpăţânează să lupte pentru protecţia mediului, dar şi pentru că nu poate să înţeleagă de ce resursele României trebuie exploatate de companii străine. "Nu vreau să accept că noi trebuie să facem bine unor companii străine care de 23 de ani vin aici după resursele care în alte părţi ale lumii au fost epuizate. Promit solemn că în continuare voi fi un om la fel de rău", a spus Mircescu.
Un alt voluntar, Florin Budea, a precizat că este un om rău pentru că nu poate să uite că actuala putere a ţării promitea, când era în opoziţie, că va purta grija românilor şi nu cea a companiilor care vor să exploateze gaze de şist ori aur la Roşia Montană.
Rodica Iacob, voluntar şi reprezentant al Alianţei Civice, s-a prezentat ca o "bunică foarte rea", care e îngrijorată de viitorul nepoţilor. "Ai nepoţei, îi iubeşti ca pe ochii din cap şi te gândeşti că vor ajunge mari şi vor spune că am stat cu mâinile în sân", a spus Iacob, convinsă că exploatările vor distruge viitorul generaţiilor tinere de azi.
În asentiment a fost şi cunoscutul biolog Anna Marossy, care a ţinut să precizeze că exploatarea gazelor de şist e interzisă în tot mai multe ţări, tocmai datorită efectelor dăunătoare. Marossy a atras atenţia asupra consumului uriaş de apă folosit la forajele de exploatare, dar şi a seismelor produse prin fracturare şi a contaminării apei din subsolurile pământului. "Atentăm la viitorul generaţiilor care vor veni", a spus Marossy.
Economistul Adrian Oegar, şi el voluntar anti-exploatare gaze de şist, a declarat că Dragnea ar prefera ca oamenii să nu vadă ce se întâmplă în afara României. "Ar fi de preferat să ne limităm la ţara noastră, să nu privim spre ţările civilizate din Europa, or eu refuz să fac asta, cu riscul de a fi catalogat un om rău", a spus Oegar, care a ţinut să precizeze că el şi familia sa mai fac şi alte lucruri "rele", adică adună deşeurile selectiv pe 7 fracţii şi îşi educă "puişorii de oameni răi" în acelaşi spirit ecologist. "Sper să devin un om cât mai rău şi să susţin până la capăt interzicerea gazelor de şist în România, precum şi alte exploatări care nu fac sub nicio formă bine ţării", a spus Oegaru.
O altă participantă la protestul de pe 4 aprilie, Laura Turdean, a precizat că se opune vehement fracturării hidraulice pentru că nu poate să accepte ca natura să fie iremediabil compromisă.
Cât despre declaraţiile guvernanţilor, care spun că voluntarii se agită degeaba, întrucât deocamdată se vor face doar exploarări, nu şi exploatări, pentru a se cunoaşte dimensiunile zăcămintelor, Eleonora Mircescu a spus că sunt declaraţii fără nicio susţinere. "Am lucrat în domeniul forajelor 23 de ani. Nimeni nu vine să facă un foraj doar ca să-mi spună mie "Da, ai gaze de şist". După explorare, Legea petrolului spune că tot ce găseşte compania este al ei", a declarat Mircescu.
Întrebaţi dacă vor mai iniţia în Oradea proteste anti-exploatare, voluntarii au spus că deocamdată aşteaptă să vadă poziţia Guvernului vizavi de gazele de şist.
După cum se ştie, în decembrie 2012 Guvernul a aprobat două acorduri petroliere de exploarare-dezvoltare-exploatare gaze de şist în perimetrele comunelor bihorene Tulca şi Tria, ceea ce înseamnă că cele două companii beneficiare ale acordurilor pot începe să foreze. Alte două acorduri petroliere, unul la Voivozi şi unul la Băile Felix, mai au nevoie de avizul Guvernului pentru a intra în vigoare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.