În sala mare a Primăriei s-au adunat, miercuri, la ora 17, când a început ultima dezbatere privind termoficarea oraşului, doar 42 de persoane, oficialii Primăriei şi cei ai Electrocentrale luând loc la masa consilierilor locali, la fel ca şi cei patru consilieri PNL prezenţi, în timp ce alţi doi consilieri, din partea PDL, au preferat să stea acolo unde de obicei asistă publicul la şedinţele deliberativului local.
La dezbatere a mai fost prezent, ca specialist independent, şi un energetician german de origine română, Anton Tămăşiu, care a condus peste 30 de ani centrala de termoficare din oraşul bavarez Ausburg, şi care a atras atenţia că rezolvarea problemei noului CET pe gaz este o urgenţă, deoarece "cât am discutat noi, aici, pe reţelele CET Oradea s-au înregistrat pierderi de 600 de metri cubi de apă fierbinte".
Circ cu oamenii lui Vuşcan
După ce primarul Ilie Bolojan şi şeful Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marcel Boloş, au prezentat modul în care, după trei ani de studii ale specialiştilor, s-a ajuns la concluzia că Oradea nu poate decât să-şi realizeze un CET pe gaz cu fonduri europene, care va asigura gigacaloria la acelaşi preţ cu cel actual, rezultat din exploatarea cărbunelui, organizatorii dezbaterii au invitat participanţii să pună întrebări şi să-şi spună punctul de vedere.
Primul care s-a grăbit să se evidenţieze a fost şeful Mişcării Verzilor Democrat-Agrarieni, Horea Vuşcan, care în acel moment s-a ridicat împreună cu cei cu care venise (Paul Moca, angajat la firma lui Vuşcan, Alien Concept, respectiv Cezar Maroti, coleg în cadrul MVDA) pentru ca toţi ceilalţi să le vadă cele trei afişe aduse. Pe acestea scria "22 de ani de hoţie prin studii, expertize, taxe, monopoluri şi cv-uri", "Mai putem avea încredere? Evoluţia gigacaloriei: 2007 - 107 lei, 2011 - 235 lei, 2014 - 270-520 lei" şi "Tovarăşe Bolojan! Liberal nu înseamnă monopol, liberal înseamnă piaţă liberă. Nu monopolului!".
Luând cuvântul pe un ton ridicat, Vuşcan a afirmat că primarul îşi face campanie şi i-a cerut socoteală: "Văd că aţi intrat în campanie electorală, altfel nu văd de ce faceţi această întâlnire. (...) Politicienii de 22 de ani au furat şi au minţit (...) Vă cer să faceţi publică documentaţia de atribuire a consultanţei, vă atrag atenţia că în următorii doi ani gazul va urca la 400-450 de euro mia de metri cubi (...) Vă cer să ne spuneţi salariile celor de la CET, că şefii au 900 de euro şi muncitorii cât? Am fost minţiţi şi furaţi 22 de ani..."
De cealaltă parte, primarul i-a cerut lui Vuşcan ca, dacă doreşte să obţină informaţii, să facă cereri scrise şi i se va răspunde, şi i-a cerut şeful MVDA să fie "civilizat": "Domnule Vuşcan, văr rog să fiţi civilizat, trebuie să vă daţi în spectacol? Nu cred că este cazul să faceţi circotecă. Dacă aţi venit la dezbaterea despre termie, vă rog să păstraţi subiectul. Toate informaţiile pe care le cereţi acum sunt informaţii publice, puteţi depune cerere scrisă şi vă asigur că vi se va răspunde", a spus Bolojan.
"Dacă nu-l facem, suntem imbecili"
La dezbatere a mai participat şi un expert în geotermalism, Ioan Cohut, care a ţinut să precizeze că a venit în calitate de "simplu cetăţean" şi s-a arătat revoltat de atitudinea lui Horea Vuşcan, spunând că acesta a "minat" discuţiile cu bună-ştiinţă. "Am crezut că am venit aici să discutăm un studiu făcut de specialişti, eu nu cred că e cazul să discutăm problemele tânărului Vuşcan. Acum este vorba că trebuie să folosim nişte bani europeni, iar dacă nu facem acest lucru înseamnă că suntem nişte imbecili", a spus Ioan Cohut.
Precizând că a lucrat până la pensionare în domeniul extragerii şi valorificării apei geotermale, Cohut a afirmat că "pe unde am umblat, în toată Europa, am văzut că peste tot se foloseşte această soluţie pe gaz cu apă geotermală acolo unde ea există" şi a recomandat "călduros" ca Primăria să sprijine creşterea aportului de apă geotermală în ponderea totală de energie termică a Oradiei. "Acum folosim apa geotermală la producţia de energie termică în proporţie de 5-9 procente, dar s-ar putea folosi undeva la 20-24 la sută. Nu contaţi pe mai mult, pentru că nu poate zăcământul de sub oraş mai mult, şi asta numai în condiţiile în care s-ar face investiţii pentru reinjecţia în pământ a apei uzate", a spus Cohut.
Răspunzându-i, primarul a amintit că deja municipalitatea a depus în parteneriat cu Transgex, la Ministerul Economiei, un proiect pentru accesarea de fonduri europene de 11,5 milioane euro, tocmai în scopul majorării producţiei de energie pe baza apei geotermale, în cartierul Nufărul, şi că asemenea proiecte vor mai fi făcute şi pe viitor, deoarece Primăria are interesul ca o parte cât mai mare din necesarul de termoficare al orădenilor să fie acoperit din exploatarea geotermală.
Pledoarie pentru cărbune
După incidentul provocat de Horea Vuşcan, care a părăsit sala de dezbateri împreună cu cei doi prieteni în mod ostentativ, fără a sta să asculte şi opiniile lui Cohut şi ale celorlalţi orădeni, în discuţie a intervenit un alt inginer, pensionat de la CET, Traian Copil, care a mărturisit că se teme de dependenţa viitoarei centrale de o singură sursă de energie, oricare ar fi ea, cărbune sau gaz, pledând pentru o soluţie care să aibă în vedere folosirea ambelor tipuri de combustibil.
"A rămâne pe o singură formă de energie este riscant: rămâi fără sursă, fie că este cărbune, fie că este gaz, rămâi fără energie. Şi atunci de ce nu ne gândim să rămânem în continuare şi pe cărbune?", a întrebat inginerul pensionar, completând, pentru a se face mai bine înţeles, că "eu nu spun că nu este bine pe gaz, dar este bine să avem şi pe cărbune o variantă". De asemenea, Traian Copil a dorit să ştie "ce se va întâmpla în intervalul de acum şi până la punerea în funcţiune a noii centrale pe gaz".
Tot primarul Bolojan i-a dat răspunsul, explicând că actualul grup energetic I al CET (care funcţionează atât pe cărbune, cât şi pe gaz) "va fi pus în conservare, pentru a rămâne în rezervă", urmând a fi folosit în caz de nevoie. Primarul a mai spus că implementarea proiectului va începe în această primăvară, anul 2012 fiind ocupat cu reabilitarea reţelelor în timp ce se desfăşoară licitaţia pentru achiziţia şi montarea noii centrale, urmând ca aceasta să fie pusă în funcţiune chiar din iarna 2013 sau 2014, în funcţie de viteza cu care se vor derula procedurile birocratice.
Otrava CET-ul de azi: de 50 de ori peste limite
Prezent la dezbatere, Călin Mocan, posibil candidat la Primăria Oradea din partea PDL şi şef al Gărzii de Mediu Bihor, a atras atenţia că anul trecut şi anul acesta CET a produs noxe de 50 de ori peste limitele admise, motiv pentru care instituţia pe care o conduce a cerut Electrocentrale să facă investiţii pentru electrofiltrele care ar opri o parte din substanţele poluante înainte de a intra în atmosferă şi de a se răspândi peste întregul oraş. "Vă rog să luaţi în calcul varianta de a se investi cele 4 milioane de euro pentru reabilitarea electrofiltrelor", i-a spus Mocan lui Bolojan.
Răspunsul dat de primar posibilului candidat PDL a fost pe două planuri. Pe de o parte, edilul a precizat că nu este în interesul oraşului să contracteze un împrumut la bănci de 5 milioane de euro (cât ar costa, de fapt, reabilitarea electrofiltrelor) doar pentru încă un an de funcţionare a actualului CET, iar pe de altă parte i-a sugerat PDL-istului că ar putea face demersuri pentru ca Guvernul să aloce această sumă pentru Oradea, făcând apoi aluzie la "ajutorul" dat de şeful ANRSC, Mircea Matei, care tot miercuri a anunţat că retrage licenţa de operare a CET.
"Dacă vom mai beneficia de "ajutoare" ca retragerea licenţei, în mod sigur vor mai fi probleme. Indiferent pe ce parte a baricadei ne-am situa din punct de vedere politic, este o problemă de timp până când CET-ul va crăpa. Acest proiect (n.r. - construirea unei centrale noi pe gaz cu fonduri europene) este absolut necesar. El nu are legătură cu campania electorală, şi ştiţi foarte bine, pentru că el a fost votat şi în 2009 şi în 2010. Cel mai rău era să nu facem nimic", a spus Bolojan, amintind - indirect - că în ultimele două decenii problema termoficării Oradiei a fost doar amânată, neîncercându-se rezolvarea ei.
Discuţii degeaba
De asemenea, primarul a amintit că în toată Europa oraşele sunt încălzite de CET-uri pe gaz cu aport geotermal, acolo unde exită asemenea zăcăminte, şi că inclusiv în România producţia de energie termică pe gaz este convenabilă. "Din Ungaria până în Portugalia există această soluţie (...) Chiar şi în România, la Ploieşti, există CET pe gaz, iar acolo gigacaloria ete mai ieftină decât este la Oradea în prezent, pe cărbune", a amintit primarul.
În puţine cuvinte, spusele sale au fost întărite şi de energeticianul german de origine română Anton Tămăşiu, care a condus societatea de termoficare din oraşul bavarez Ausburg (270.000 locuitori), ce deţine un CET pe gaz. Acesta a oferit detalii tehnice inginerului Traian Copil, explicând că proiectul tehnic al viitorului CET pe gaz din Oradea a fost conceput de aşa manieră încât să fie mai rentabil decât orice altă variantă, deoarece va produce în cogenerare şi electricitate, într-o proporţie foarte mare, de 70%, ceea ce va permite Oradiei să vândă această energie electrică, iar din banii obţinuţi să ţină sub control preţul energiei termice, deoarece pe viitor, dacă va creşte preţul de achiziţie a gazului, va creşte şi preţul electricităţii.
"Dacă dumneavoastră aţi prefera soluţia veche (n.r. - un CET pe cărbune), discuţia de azi nici nu ar mai avea loc", a mai spus Tămăşiu, amintind că UE acordă finanţare doar cu condiţia rezolvării problemei poluării, ceea ce înseamnă un CET pe gaz din simplul motiv că cel pe cărbune nu ar fi susţinut din fonduri europene, şi nici Oradea nu are fonduri proprii pentru a-şi face o centrală nouă pe cărbune.
De asemenea, Tămăşiu a afirmat că nici încălzirea individuală a fiecărei locuinţe pe cont propriu nu este o soluţie, deoarece în acest caz orădenii ar produce "de 10 ori mai multe noxe decât în prezent" (când emisiile poluante sunt deja de 50 de ori peste limitele admise). El a rezumat problema dezarmant de simplu: "În timp ce noi am discutat aici, două ore, CET-ul actual a înregistrat o pierdere de 600 de metri cubi de apă fierbinte (n.r. - costând 2.100 lei). Cu cât discuţiile vor dura, cu atât pierderile vor fi şi mai mari", a spus Tămăşiu.
În finalul discuţiilor care au durat până la ora 19.30, primarul Ilie Bolojan a precizat că vineri consilierii locali sunt chemaţi să aprobe proiectul pentru ultima oară, urmând ca apoi acesta să fie înaintat la Ministerul Mediului şi Comisia Europeană, astfel încât în această primăvară să fie lansată şi licitaţia pentru execuţia viitoarei centrale.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.