Stelian Tănase despre elite şi societate: Nu masele fac istoria, ci elitele. Masele doar o consumă (FOTO)

Elitele fac istoria 

Stelian Tănase şi-a început miercuri seară conferinţa despre elite şi societate brusc, răsturnându-l pe Marx. "Marx spunea că masele fac istoria. Nu e adevărat, nu masele fac istoria, ci elitele. Masele doar o consumă. Elitele fac, creează, istoria, aşa cum tot ele creează tehnologie, afaceri, artă", a spus Tănase pentru a stabili, din start, terminologia şi reperele discuţiei.

Amintind, aproape pedagogic, că elitele sunt de trei categorii (conform funcţiei lor), şi anume economice, politice şi culturale, fiecare cu propriul capital specific (banii, puterea, informaţia), şi că în cazul particular al României dezvoltarea lor, ca şi a societăţii, a fost brutal întreruptă prin instaurarea totalitarismelor (încă din 1940, cu cel legionar, şi continuând în 1946 cu cel comunist, de stânga), istoricul a ajuns şi la "zilele noastre", menţionând rolul dialogului dintre elite în societate.

"Acolo unde elitele au avut un dialog, acolo unde au negociat, stabilitatea politică, şi - deci - pe cale de consecinţă şi economică, a fost mai mare", a spus Stelian Tănase, amintind că aşa s-a înâmplat, de pildă, în Ungaria şi în Polonia, unde comunismul a fost demolat ca urmare a acestui dialog, deoarece elita veche a transferat puterea elitei noi.

Economia vs. politica

În schimb, acolo unde elita nu a avut dialog, schimbarea a fost violentă, acesta fiind cazul României, unde regimul ceauşist pe de o parte nici nu s-a gândit măcar în treacăt la dialog, dar nici nu a avut cu cine negocia, deoarece în ţară nu existau structuri alternative la vechea putere. "România a avut o revoluţie contradictorie, care explică şi problemele de acum", a spus Stelian Tănase, deoarece elita care a continuat puterea (cea din eşalonul al doilea al comunismului) "era cu gândul tot la comunism".

Fără a insista mult pe schimbările de guverne rezultate în urma alegerilor, istoricul a ajuns şi la constatarea că dată fiind schimbarea sub diverse forme a vechii puteri, elitele de acum sunt tot continuatoarele celor vechi. Nu a dat exemple din politică, ci din economie: "Cine alcătuieşte noile elite? În clasamentul Forbes cu cei mai bogaţi 100 de români, 80% sunt foştii colaboratori ai Securităţii, care - nefiind prea vizibili, precum cei din aparatul de partid - s-au putut converti mai uşor la democraţie şi la economia de piaţă".

Stelian Tănase a confirmat şi dezvoltat teoria că în prezent, în România, elitele (politice, economice şi culturale) nu mai interacţionează, astfel că nu se influenţează făţiş, cauza identificată de el fiind aceea că elitele culturale preferă să se manifeste individual, nu organizat.

Tot el, în finalul discuţiilor, a avertizat că "România se află într-o derivă anti-democratică", motivându-şi aserţiunea prin apariţia tot mai zgomotoaselor structuri precum Mişcarea populară şi a partidelor populiste, "care imprimă ţării o direcţie periculoasă şi un regres îngrijorător din punct de vedere democratic".

A avut succes 

Judecând după reacţiile publicului, în sală fiind aproximativ 100 de persoane, evenimentul s-a bucurat de succes, deoarece mulţi şi-au exprimat regretul că întâlnirea s-a încheiat prea repede. La eveniment au participat scriitorul Traian Ştef, care a făcut oficiile de gazdă, împreună cu Eugenia Mitraşcă, preşedintele Fundaţiei Academia Civică Bihor. În public a luat loc şi primarul Ilie Bolojan, care însă nu a stat până la capătul conferinţei.

Stelian Tănase s-a aflat, miercuri, la Oradea, la invitaţia Fundaţiei Academia Civică Bihor, pentru a-şi lansa şi cea mai recentă carte, "Moartea unui dansator de tango", la Librăria Mircea Eliade (Humanitas). Şi acest eveniment s-a bucurat de un real succes.

Cunoscut publicului larg ca realizator de emisiuni TV pe teme politice, Stelian Tănase a scris cinci romane şi 11 volume de istorie, eseistică şi analiză politică.

Cartea pe care o va lansa la Oradea, "Moartea unui dansator de tango", este un roman plasat în Bucureştii anilor '40, cu acţiune alertă, desfăşurată pe fundalul periferiei Capitalei de către personaje din cele mai diverse, de la oameni de afaceri şi spioni până la prostituate şi gangsteri, redând atât farmecul şi savoarea vieţii interbelice, cât şi primejdia şi cenuşiul de după ocupaţia sovietică a "Micului Paris".